Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Muncă de SiSIF

Acționarii SIF-urilor nu primesc dividende, doar șefii încasează sute de mii de euro

Postat la: 16.08.2014 - 18:11 | Scris de: Ziua News

0

În urma hotărârii de a nu mai acorda dividende în acest an, preţul acțiunilor celor cinci SIF-uri a scăzut dramatic la Bursa de Valori. Micii acționarii sunt nemulțumiți pentru că, în timp ce ei nu mai primesc niciun ban, iar acțiunile li s-au devalorizat substanțial, șefii de la SIF-uri continuă să încaseze salarii, bonusuri și alte venituri însumând sute de mii de euro.

Patru din cele cinci Societăți de Investiții Financiare (SIF) au hotărât ca în acest an să nu mai acorde niciun fel de dividende (excepție face SIF Moldova, care acordă un dividend insignifiant, de doar 0,66 lei/acțiune), întregul profit fiind păstrat la capitolul rezerve.
Cum era de așteptat, un prim efect al acestei măsuri a fost prăbușirea prețului acțiunilor la Bursa de Valori București, fapt care va conduce la specularea acestor acțiuni, profitul intrând în conturile rechinilor financiari.

Dar, în timp ce acționarii au rămas cu buzele umflate, șefii de la SIF au încasat și în acest an venituri de sute de mii de euro, drept recompensă pentru „rezultatele bune" înregistrate în anul 2013. Surse apropiate Comisiei Naţionale pentru Valori Mobiliare (CNVM - organismul de control și supraveghere a pieţei de capital) au declarat pentru ZIUAnews că mai mulţi acţionari au sesizat instituţia despre "abuzurile" şefilor de la cele cinci SIF-uri.

Fercală, peste 500.000 de euro

SIF Transilvania a hotărât să nu acorde niciun dividend pentru anul 2013, întregul profit urmând să fie păstrat de societate, pentru redresarea activității. Dar, la acest sacrificiu nu participă și șefii societăţii, care au luat și anul acesta venituri exorbitante. De exemplu, președintele Mihai Fercală va primi între 472.687 euro şi 634.494 euro, aşa cum reiese din calcule pe baza datelor de pe site-ul SIF Transilvania.

Suma a fost obţinută din calcule pe baza datelor Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) din 20 aprilie 2013 privind Consiliul de Supraveghere, Hotărârea AGEA din 20 aprilie 2013 privind modificări ale actului constitutiv, dar şi din notele explicative ale raportului anual pe 2012. Concret, Fercală primeşte lunar între 39.391 euro şi 52.875 de euro. Sumele variază pentru că în adunarea acţionarilor s-a stabilit că, în calitate de director general, el poate primi 7 sau 12 salarii medii brute din SIF Transilvania, potrivit Hotărârii din AGEA din 20 aprilie 2013. Salariul brut lunar la SIF Transilvania este de 12.000 de lei.

De asemenea, Fercală primeşte şi bonus ca participaţie la profit, care se acordă fiecărui membru CA sau director, bonus în valoare de 7.292 lei lunar. Cam aceleași venituri au și sefii de la celelalte SIF-uri: Costel Ceocea de la SIF Moldova, Gabriel Filimon - SIF Muntenia, Dragoş George Bâlteanu - SIF Banat Crişana şi Tudor Ciurezu - SIF Oltenia. Venituri ceva mai reduse, dar tot de ordinul sutelor de mii de euro au şi membrii din conducerea societăţilor de administrare a SIF-urilor.

Membrii CA - eșec în alte afaceri, succes la SIF

Unii dintre membrii Consiliilor de Administrație ale SIF-urilor au avut, de-a lungul timpului, și alte afaceri, dar fără prea mare succes. Un caz recent este cel al lui Andrei Hrebenciuc, fiul unuia dintre cei mai influenţi lideri politici din România, Viorel Hrebenciuc. La 28 de ani, Andrei Hrebenciuc a devenit, în 2013, cel mai tânăr membru în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova. El a fost şi este încă acţionar la mai multe firme, din domeniul modei, din agricultură etc, dar multe dintre acestea sunt fie în insolvenţă, fie chiar radiate.

De exemplu, el figura ca acţionar la Vero Moda Fashion SRL, Vlad Family Fashion şi Moda Zilei Group 2004 - toate trei radiate. De notat că pentru niciuna din aceste firme nu a fost depus vreun bilanţ financiar-contabil. Hrebenciuc Jr. este acţionar şi la o firmă din agricultură, Confrig Serv SRL.

Fiul lui Viorel Hrebenciuc s-a descurcat mai bine în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management. Spre exemplu, firma Private Future Consulting, pe care o deţine integral, a avut un profit net de peste 29.000 de lei în 2011 şi o cifra de afaceri de 717.000 lei.
Potrivit ultimului bilanţ, din 2013, la o cifră de afaceri de 590.482 lei, firma a avut un profit de 101.106 lei.

La Downtown Center SRL, firma aflată încă în funcţiune, tânărul membru al CA SIF Moldova deţine o participaţie de 35%. Compania are ca activitate principală închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate şi a înregistrat un profit net de 5.300 de lei în 2011, la o cifră de afaceri de 31.500 de lei. În 2013, la o cifră de afaceri de 124.839 lei, firma a înregistrat o pierdere de 99.967 lei. Hrebenciuc Jr. a spus că principalul atu pe care l-a avut în cursa pentru un loc în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova a fost „independenţa faţă de acţionari".

La SIF Moldova, domn' Costel „pupat Piața Endependenți"cu domn' Matei!

Anul trecut, Alexandru Matei, unul dintre administratorii SIF Moldova (SIF2) și fost președinte ale societății, a fost acuzat de conflict de interese, în cazul unor tranzacții din portofoliul societății, prin care au fost favorizați unii membri ai familiei sale. Concret, Matei a cumpărat un spațiu comercial în zona centrală a orașului Bacău, fără nicun fel de licitație sau selecție de oferte, așa cum stabilise Adunarea Generală a Acționarilor. Potrivit evaluărilor făcute ulterior de specialiști atestați ANEVAR, diferenta dintre valoarea de piață și valoarea cu care s-a vândul acest spațiu este de 244.100 lei, respectiv 73.672 USD, iar valoarea actualizată a diferenței, pe baza indicelui de inflație comunicat de INS, este de 384.160 lei.

De asemenea, Matei s-a aflat în conflict de interese, pentru că, în calitatea lui de președinte al CA, și-a numit soția președinte al Consiliului de Administrație la una dintre firmele din portofoliul SIF2, iar apoi și președinte al comisiei de negocieri. Societatea respectivă a trecut printr-un proces de divizare, iar un spațiu de 350 metri pătrați, aparținând unui restaurant-autoservire din gara din Iași a fost vândut către o firma deținută de fiul lui Matei.

La acea dată, deși cunoștea situația, președintele SIF Moldova, Costel Ceocea, nu i-a informat pe ceilalți administratori despre conflictul de interese din acest caz. Dar ulterior, sub presiunea membrilor AGA, Ceocea a fost nevoit să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea prejudiciului. Iar Tribunalul Bacău a dat câștig de cauză SIF Moldova. Dar, la ultima AGA, din 15.04.2014, Ceocea a propus și AGA a aprobat, cu 66,5 la sută din voturi „ stingerea litigiilor civile și penale dintre SIF Moldova și Matei Alexandru, prin renunțarea la dreptul dedus judecății în dosarul 6045/110/2011 al Curții de Apel Bacău, la orice alte drepturi și pretenții, precum și la orice plângere penală conform acordului de mediere din 10.03.2014 și aprobă descărcarea de gestiune a d-lui Matei Alexandru pentru perioada mandatului aferentă anului 2011 și eliberarea garanției constituită, conform prevederilor din acordul de mediere" (vezi facsimil). Așadar, pe lângă "pupat Piața Endependenți", vorba lui nenea Iancu, și iertarea de orice prejudiciu, dl Matei Alexandru (între timp pensionat) primește și garanția depusă, tocmai pentru situații de acest gen, când societatea are de recuperat un eventual prejudiciu.

O situație similară s-a înregistrat anul trecut și la SIF Oltenia (SIF5), unde unul dintre administratorii acestei societăți, și anume, Teodor Buzatu, a fost revocat din funcție după un control intern derulat de SIF5, care a arătat că acesta ar fi prejudiciat firme din portofoliul societății prin unele contracte încheiate cu societăți deținute de membri ai familiei sale. Ca urmare, CNVM a emis o ordonanță prin care a cerut conducerii societății să convoace acționarii pentru a decide dacă îl mențin pe Buzatu pe poziția de administrator. Dar AGA a decis revocarea acestuia din funcție, fără să ceară vreun prejudiciu.


„Încercarea" lui Adrian Năstase

În toamna anului 2001, premierul de la acea dată, Adrian Năstase, a dispus un control încrucișat la cele cinci SIF-uri și la mai multe societăți comerciale, în urma semnalelor privind neregulile pe care le făceau cei din conducerea acestor societăți. De exemplu, Teodor Mihăescu, președintele societății care administra SIF Muntenia, și Mihai Fercală, care deține încă de atunci funcția de președinte al Consiliului de Administație al SIF Transilvania, erau acuzați că dețin simultan și funcția de membru în CA al băncii depozitare - Banca Comercială Română, contrar reglementărilor în vigoare. Mihai Fercală a fost acuzat și că era membru în nu mai puțin de cinci consilii de administrație, lucru nepermis de Legea nr. 31/1991, care la art. 142 permitea prezența în cel mult trei CA. Una peste alta, Fercală era administrator la SIF Transilvania, Compania de Distribuție Națională SA (societate care distribuia berea Bergenbier și Stella Artois), Banca Comercială Română, Șantierul Naval Orșova și Bianca Interbrew Bergenbier. Pe de altă parte, SIF-urile erau deja prinse în mari scandaluri din lumea financiară. De exemplu, Afacerea "CICO", derulată de SIF Muntenia, avea și încă mai are și în ziua de azi, multe ițe nedezlegate. Apoi, SIF Moldova era târâtă în scandal de președintele de atunci, Corneliu Iacobov, în urma demascării celebrei afaceri „Bancorex-George Constantin Păunescu", prin care controversatul om de afaceri beneficiase de credite avalizate de societatea de investiții patronată de Iacubov.

Și SIF Oltenia a făcut obiectul unor aprinse discuții, după ce presa a dezvăluit cum un grup de acționari, avându-l în centru pe omul de afaceri Dinel Staicu (mare datornic la Banca Intenațională a Religiilor, ulterior intrată în faliment), au pus sub semnul întrebării privatizarea Băncii Agricole.

În aceste împrejurări, Adrian Năstase a solicitat ajutorul CNVM, printr-o scrisoare adresată șefei acestei instituții, Gabriela Anghelache, din care spicuim: "Observând diversele informații publice despre cumpărări sau transfer încrucișat de acțiuni între SIF-uri și alte societăți financiare, bancare sau comerciale, prezente pe piața românească, vă rog să ne prezentați modalitatea de control și autorizare pe care instituțiile abilitate, în principal CNVM, o uzitează în astfel de cazuri, inclusiv cu propuneri pe care le considerați oportune pentru asigurarea unei mai mari rigurozități și pentru o structurare a funcționării pieței, astfel încât să fie preîntâmpinate acțiunile cu tentă de formare de oligopoluri și care ar putea aduce prejudicii grave acționarului minoritar".

Decizia lui Năstase a stârnit un scandal monstru, atât în guvern, cât și la nivelul conducerii celor cinci SIF-uri. Astfel, doi demnitari din jurul lui Năstase au intrat în conflict public: Dorina Mihailescu, secretar de stat, șeful Departamentului de Analiză Instituțională și fost cenzor la SIF Muntenia, l-a acuzat pe Claudiu Lucaci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, de dezinformarea opiniei publice, la scurt timp după lansarea, de către acesta, a declarației conform căreia mai multe instituții ar urma să efectueze controlul la SIF-uri. Șefii de la SIF-uri au preluat mesajul Dorinei Mihailescu și l-au acuzat pe purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria de „prezentare eronată a intențiilor Executivului".

Nu se știe cum s-a derulat acest control, care au fost concluziile și în sertarele cui au rămas. Cert este un singur lucru: nimeni nu a pățit nimic, mai ales de șefii de la SIF-uri nu s-a atins nimeni. Teodor Mihăescu a rămas președinte la SIF Muntenia până acum câțiva ani, iar Mihai Fercală este președinte al SIF Transilvania și-n ziua de azi.

Facsimil: Hotărârea AGOA de la SIF Moldova, prin care conducerea societăţii renunţă la procesul cu fostul administrator Matei Alexandru şi la orice pretenţii

 

 

 

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE