EXECUTORII JUDECĂTOREȘTI, Șacalii de pe lângă Justiția Română (IX)

• Tweet

Casta executorilor judecătorești a devenit atât de ermetică, încât nu poți accede în această controversată profesie dacă șefii UNEJ nu sunt de acord. În urma unor aprige lupte de culise, în care rolul hotărâtor l-a avut Ministerul Justiție, executorii bancari au fost desființați, fiindcă le luau caimacul celor înscriși în UNEJ. Cu alte cuvinte, și de această dată interesele personale și de grup ale unor șmecheri au avut câștig de cauză în detrimentul băncilor, dar mai ales a debitorilor acestora.

Executorii judecătorești publici, al căror acces la creanțele băncilor și al instituțiilor de credit cooperatiste a fost multă vreme îngrădit de lipsa experienţei profesionale şi a specializării, în baza Ordinului Ministrului Justiției nr. 2628/1999 au reușit în cele din urmă să acapareze acest grup profesional, după ce-au tras câte sfori au trebuit trase la Ministerul Justiției. Mai exact, în urma promulgării Legii nr. 287/2011, s-a hotărât ca executorii bancari să aibă posibilitatea de-a opta pentru a intra în Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și a funcționa independent pe lângă Curțile de Apel, nemaiputând fi angajați ai băncilor ca până atunci. Care sunt dedesubturile murdare ale acestei afaceri vom dezvălui în continuare.

O stavilă în calea jecmănirii discreționare a debitorilor

Prin OMJ nr. 2628/1999 s-a aprobat statutul pentru organizarea și funcționarea Corpului executorilor bancari. Aceștia au fost investiți „să îndeplinească orice activități legale în scopul realizării voluntare sau, când este cazul, prin executare silită a obligațiilor stabilite prin titlurile executorii ce aparțin băncilor". Grație acestui demers legislativ, majoritatea băncilor și-a angajat proprii executori, scopul principal al acestor profesioniști fiind acela de a-i determina pe debitori să-și achite creanțele și nu acela de a-i executa silit, cu orice preț și în orice condiții.

Abia anul următor s-a promulgat și Legea nr. 188/2000 când, practic, profesia executorilor judecătorești publici, care să funcționeze pe lângă Curțile de Apel, a luat ființă. Numai că aceste hiene și-au dat seama că, dacă băncile au proprii executori, nu pot ajunge la cele mai multe și mai bănoase creanțe, pentru a le executa silit și a realiza anual profituri nesimțite de peste un milion de euro de căciulă. De asemenea, mulți executori judecătorești publici erau grevați de posibilitatea de a-i jecmăni fără milă pe datornici și - în înțelegere cu unii notari, avocați ori samsari imobiliari - de a-i arunca pe debitori în stradă, aceștia fiind deposedați de proprietăți la prețuri de câteva ori mai mici decât valoarea reală. Motiv din care și-au propus să anihileze Corpul executorilor bancari, ceea ce au și reușit.

Ministerul Justiției s-a făcut că plouă

Așadar, au început să se tragă sfori la cel mai înalt nivel, astfel încât, prin Scrisoarea de intenție din 10 martie 2011 adresată Fondului Monetar Internațional, România se angaja, printre altele, ca: „Executorii proprii pe care băncile îi au în prezent (fiind recunoscuți de Ministerul Justiției n.n.) vor avea posibilitatea de a fi admiși în profesia liberală a executorilor judecătorești publici fără niciun fel de restricții formale sau bariere de admitere, cum ar fi autorizarea profesională și/sau examene de admitere sau taxe de admitere sau de orice fel, aceștia putând astfel să devină membrii ai acestui corp profesional cu garanții, drepturi și obligații profesional îndeplinite".

Cu alte cuvinte, executorii bancari aveau să fie invitați să facă parte din corpul executorilor judecătorești publici fără probleme, ceea ce bineînțeles că nu s-a întâmplat. Fiindcă a fost impusă nelegal și peste noapte regula susținerii unui examen de definitivat pentru executorii bancari cu o vechime mai mică de doi ani în profesie, iar Ministerul Justiției s-a făcut că plouă pe tot parcursul anului 2012, când n-a avut loc niciun examen.

Examen de definitivat mermelit

În cele din urmă s-a tras de timp cât s-a putut, până în anul 2013, când s-a organizat concursul de admitere în profesia de executor judecătoresc public, cu doar o zi înainte de Congresul UNEJ, care avea să-și desemneze un nou lider în locul președintelui Marius Grafcenco, aflat la sfârșitul celui de-al doilea mandat. De ce această șmecherie? Ca noua conducerea să schimbe regulile, așa cum se întâmplă de obicei, iar cât mai mulți dintre foștii executorii bancari să rămână pe dinafară. Astfel, dacă unii dintre aceștia mai aveau câteva zile până la împlinirea vechimii de doi ani în profesie, iar executorilor judecătorești publici stagiari agreați de UNEJ le mai trebuiau circa șase luni, cei din urmă au primit derogare să participe la examen, nu și primii.

A urmat un examen de definitivat mermelit - în opinia contestatarilor - de șmecherii din conducerea UNEJ, cu complicitatea unor înalți funcționari din Ministerul Justiției, care s-a soldat cu o plângere penală prealabilă. Care plângere s-a plimbat o vreme între Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Direcția Națională Anticorupție, ca în cele din urmă să fie clasată de instituția condusă de Laura Koveși, din motive asupra cărora nici nu mai merită să instităm.

Delațiuni în do major

Despre încrengăturile afacerii, precum și despre interesele celor implicați s-ar putea scrie de-acum încolo un roman, dar ne vom rezuma să aducem în atenția opiniei publice doar câteva aspecte menționate de contestatarii celor reclamate până aici, cu ghilimelele de rigoare:

„- Am fost audiați la DNA de comisarul Teo Moldoveanu, care lua apărarea UNEJ, în loc să ne asculte ce avem de spus; dosarul nostru a fost soluționat cu rea-credință;
- Ovidiu Puțura, fost secretar de stat în Ministerul Justiției (astăzi în arest preventiv, cercetat pentru dare de mită și trafic de influență) și Adrian Cojan, fost șef Servicii juridice conexe, astăzi ascuns pe undeva din minister, au tras sforile afacerii; lor li se adaugă actualul președinte al UNEJ, Cristian Jurchescu, precum și executorul judecătoresc Marius Morari, care au avut un rol foarte important în această poveste;
- Procurorul șef din DNA, Lucian Papici, se pare că este văr cu executorul judecătoresc Sorin Romeo Matei din Timișoara, un adjunct de temut al președintelui UNEJ, Cristian Jurchescu;
- Doamna Drăgănescu a picat la examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc cu nota patru și ceva, dar aici a intervenit secretarul de stat în MJ, Lidia Barac, care i-a transformat nota în șapte și ceva, ca să fie admisă;
- Șefa Serviciilor conexe din MJ este dna Tudose, soția șefului Consiliului Superior al Magistraturii;
- La ora actuală, potrivit adresei nr. 3/54204/30.07.2014 a MJ, în cadrul corpului executorilor judecătorești funcționează un număr de 27 de persoane care nu sunt licențiate în drept, lucru total interzis de lege;
- Din cauza mizeriei instalate la vârful UNEJ, executorul judecătoresc Florian Bîrsășteanu, vicepreședinte al uniunii la un moment dat, a demisionat fără regrete".

Dan Coste