Peste 1100 de oameni de știință, inclusiv un câștigător al premiului Nobel, scrisoare deschisă împotriva alarmiștilor meteo: NU există nicio urgență climatică

• Tweet

1.100 de oameni de știință din întreaga lume au semnat o scrisoare deschisă, numită „Declarația Mondială în privința climei", în care contestă viziunea predominantă prezentată în mass-media și în politică, în privința schimbărilor climatice.

Conform acestei declarații (disponibilă integral aici), intitulată sugestiv, „Nu există nicio urgență climatică", știința trebuie să fie mai puțin politizată, iar politicile climatice să fie bazate mai mult pe știință. „Oamenii de știință ar trebui să discute deschis incertitudinile și exagerările previziunilor cu privire la încălzirea globală, în timp ce politicienii ar trebui să contorizeze, fără patimă, costurile reale și beneficiile imaginare ale măsurilor lor", se arată în declarație.

Printre semnatarii declarației se regăsesc nume uriașe, precum laureatul premiului Nobel Ivar Giaever (foto stânga), expertul în fizica atmosferică profesorul Richard Lindzen (centru), Profesorul universitar Guus Berkhout (foto dreapta), matematicianul francez Benoit Rittaud, etc. Potrivit acestei declarații, știința climatică a degenerat într-o discuție bazată pe credințe, și nu pe o știință sănătoasă, autocritică. Practic, declarația conține șase principii de bază, asupra cărora semnatarii s-au pus de acord și anume:

• Atât factori naturali cât și antropogenici cauzează încălzirea globală
• Încălzirea este mult mai lentă decât s-a prezis
• Politica în privința climei se bazează pe modele inadecvate
• CO2 este hrana plantelor, baza întregii vieți de pe Pământ
• Dezastrele naturale nu s-au înmulțit din cauza încălzirii globale
• Politica în privința climei trebuie să respecte realitățile științifice și economice

Un punct critic important al declarației este rezervat modelelor climatice. A crede într-un model climatic înseamnă a crede în presupozițiile celor care au făcut modelul. Modelele climatice sunt centrale în discuția despre climă de astăzi, iar pentru oamenii de știință aceasta e o problemă. „Trebuie să ne eliberăm de credința naivă în modele climatice imature. Pe viitor, cercetările climatice trebuie să pună mult mai mult accentul pe știința empirică."

De la ieșirea din „Mica Epocă Glaciară", în jurul anului 1850, lumea s-a încălzit mult mai puțin decât a prezis IPCC pe baza influențelor umane modelate. „Distanța dintre lumea reală și lumea modelelor ne arată că suntem departe de a înțelege schimbările climatice", susține declarația.

În opinia semnatarilor Declarației, clima pământului variază de la începutul lumii, cu perioade calde și reci. „Nu e nicio surpriză că trecem printr-o perioadă de încălzire". Pe de altă parte, modelele climatice au multe probleme și „nu sunt nici pe departe niște instrumente plauzibile cu care să formulezi politici globale". Ele îngroașă dincolo de orice proporții efectul gazelor de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, dar ignoră orice efect benefic. „Dioxidul de carbon nu e un poluant. E fundamental pentru viața pe pământ. Fotosinteza e o binecuvântare. Mai mult dioxid de carbon este benefic pentru natură, pentru înverzirea pământului; dioxidul de carbon suplimentar din aer a dus la creșterea globală a biomasei plantelor. E benefic de asemenea pentru agricultură, crescând productivitatea la nivel mondial."

Mai mult, oamenii de știință afirmă că dovezile statistice nu indică faptul că încălzirea globală intensifică uraganele, inundațiile, secetele și alte dezastre naturale sau că le face mai frecvente. „Nu există nicio urgență climatică. Ne opunem categoric țintelor Zero Emisii de carbon până în 2050, distrugătoare și nerealiste". Scopul politicii globale ar trebui să fie „prosperitatea pentru toți", prin furnizarea de energie solidă și ieftină tot timpul. „Într-o societate prosperă, bărbații și femeile sunt bine educați, ratele natalității sunt scăzute, iar oamenilor le pasă de mediu", conchide declarația.

Reamintim că întreaga politică a Uniunii Europene, prin care s-au închis mii de facilități destinate energiei ieftine, precum și interzicerea mașinilor cu combustie internă, băgarea viermilor în meniul din farfurie, se bazează pe combaterea așa-ziselor „schimbări climatice". Toate aceste schimbări, care sunt contestate de la cel mai ridicat nivel științific, au dus la o criză energetică și o criză alimentară în Europa.