Decizia autorităților sârbe de a-i acorda azil politic lui Sebastian Ghiță reprezintă o palmă pe obrazul justiției române

• Tweet

Sâmbătă, 26.01.2018, fiind unul dintre invitații domnului Octavian Hoandră, moderatorul interesantei emisiuni „Realitatea Românească", în platoul Realitatea TV, am fost surprins cu puțin timp înaintea începerii emisiunii auzind că Sebastian Ghiță va avea o intervenție telefonică.

Surpriza deriva din faptul că, din câte știu eu, Sebastian Ghiță nu a mai avut intervenții telefonice la Realitatea TV, intervenții în cadrul cărora să vorbească despre situația lui juridică actuală. Deși știam că domnul Sebastian Ghiță obținuse cu puține zile înainte statutul de azilant politic în Serbia, am așteptat cu interes intervenția telefonică iar, când aceasta s-a produs, am ascultat cu maximă atenție tot ceea ce a spus. Cu acel prilej am aflat că, la emiterea unui mandat de arestare pe numele domniei sale, avocatul din oficiu prezent (în circumstanțe care sunt convins că se vor lămuri), a pus concluzii de admitere a cererii de arestare preventivă formulată de către „Unitatea de Elită" D.N.A. - S.T. Ploiești ?!?

Sincer, încă sper ca Sebastian Ghiță să se fi înșelat deoarece mi se pare de neconceput ca un avocat, fie el și din oficiu, să pună concluzii de admitere a unei solicitări de arestare preventivă a clientului său !!! Fără a intra în coliziune cu cineva, am observat cu tristețe faptul că majoritatea avocaților din oficiu lasă mereu la latitudinea instanței absolut orice problemă. Nici aceasta nu este apărare, nici măcar formală ... Dar ca un avocat să pună concluzii de admitere a solicitării de arestare preventivă a clientului său, chiar și în condițiile în care este avocat din oficiu în acel dosar, este prea mult ! Scandalul nu s-ar fi iscat dacă avocatul din oficiu ar fi avut măcar inspirația de a solicita respingerea propunerii de arestare preventivă și dispunerea, cel mult, a unei măsuri preventive mai puțin drastice (controlul judiciar sau arestul la domiciliu).

Evident, soluția era dispusă de către instanță, dar avocatul nu putea fi considerat „parte a unui joc murdar", a unei adevărate mascarade judiciare. În ceea ce privește decizia autorităților din Serbia de a accepta solicitarea de azil politic formulată de către Sebastian Ghiță, observ cu deferență faptul că aceasta este o palmă pe obrazul justiției din România având în vedere faptul că aceasta (decizia de acordare a azilului politic) a fost emisă exclusiv din cauza faptului că procedurile judiciare desfășurate în acest caz nu au respectat principiile care reglementează desfășurarea procesului penal. Mai mult, apar tot mai multe dovezi ale faptului că în timpul urmăririi penale, „procurorii de elită" din cadrul D.N.A. - S.T. Ploiești au ticluit probe cu scopul de a obține arestarea preventivă și, ulterior, condamnarea domnului Sebastian Ghiță.

Relevant este faptul că, dintre toți procurorii „de elită" din cadrul D.N.A. - S.T. Ploiești care activau la această unitate de parchet pe vremea când se ticluiau probele (și) în dosarul lui Sebastian Ghiță, a rămas un singur procuror care își desfășoară activitatea sub conducerea interimară a domnului procuror Nicolae Marin, delegat de la Structura Centrală. Deși domnul procuror Nicolae Marin este, din câte știu eu, un profesionist echilibrat, nu prea poate să-și exercite misiunea din moment ce are în subordine un singur procuror ... Este trist că o structură atât de importantă a Statului Român, cum este un Serviciu Teritorial al D.N.A., a fost „depopulată" din cauza faptului că cei care activau în cadrul acelei structuri își desfășurau activitatea paralel cu legea și cu principiile fundamentale care reglementează desfășurarea urmăririi penale.

Personal, nu știu dacă domnul Sebastian Ghiță este vinovat de săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile reținute în sarcina sa dar, chiar dacă ar exista un sâmbure de adevăr în acuzațiile ce-i sunt aduse, domnul Sebastian Ghiță are dreptul, la fel ca orice cetățean român, la un proces echitabil, proces în cadrul căruia avocații lui aleși să fie înștiințați despre desfășurarea oricărui act procedural și să poată propune și administra probe.  Din moment ce România nu se află în stare de război și este un stat democratic, în care justiția (cel puțin la nivel declarativ) este independentă, orice cerere de azil formulată de un cetățean român și admisă de către un stat străin reprezintă o palmă la adresa justiției din România.

Constantin Florin Durgheu