Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Cu ochii pe Rusia. Ce măsuri defensive pregăteşte NATO după anularea Tratatului Forţelor Nucleare

Postat la: 12.02.2019 - 20:03 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Alianţa Nord-Atlantică pregăteşte măsuri defensive în contextul anulării Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), afirmă secretarul general, Jens Stoltenberg, oferind asigurări că nu vor fi aduse arme atomice suplimentare în Europa.

„Măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să le ia vor fi adaptate unei situaţii în care sunt mai multe rachete ruse", a declarat Jens Stoltenberg.

„Toate măsurile pe care le vom lua vor fi coordonate, moderate şi defensive; nu intenţionăm să amplasăm noi sisteme terestre de rachete nucleare în Europa", a precizat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles înainte de o reuniune NATO.

„Rusia continuă să dezvolte şi să instaleze rachete SSC-8. Ştim cu toţii că un tratat care este respectat de o singură parte nu ne poate ţine în siguranţă", a subliniat secretarul general NATO.

Despre Brexit şi cheltuieli militare

Apoi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat marţi că ieşirea Regatului Unit din UE ar putea ''consolida importanţa'' NATO ca platformă de cooperare politică între membrii Alianţei, dintre care mulţi fac parte şi din UE, transmite agenţia EFE.

''Brexitul va schimba relaţia Regatului Unit cu UE, nu însă şi pe cea cu NATO. Prin urmare, va consolida importanţa NATO'', a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din statele membre NATO, care se va desfăşura miercuri şi joi.

El a subliniat că Regatul Unit ''conduce prin forţa exemplului'' în Alianţă, întrucât alocă de mulţi ani apărării un buget de cel puţin 2% din PIB şi aduce o contribuţie importantă în misiunile aliate, inclusiv pe flancul estic al NATO, unde conduce în Estonia unul dintre cele patru batalioane desfăşurate de Alianţă în această zonă.

Cât despre încercările Uniunii Europene de a-şi consolida propria apărare colectivă, Stoltenberg a apreciat că şi aceste încercări pot întări Alianţa, dar a avertizat că ele nu trebuie să intre în concurenţă cu ceea ce face NATO.

După Brexit, este ''în mod special evident că eforturile UE nu vor putea înlocui NATO, întrucât 80% din contribuţii nu vin din UE'', a punctat el, făcând astfel referire la diferenţa dintre chletuielile militare ale SUA şi Regatului Unit, de o parte, şi cele ale statelor UE membre în NATO, de cealaltă parte.

Totuşi, Stoltenberg a adăugat că majoritatea statelor membre NATO au prevăzut ca din anul 2024 să aloce apărării cel puţin 2% din PIB şi chiar şi acelea care încă nu şi-au asumat acest angajament au arătat prin planurile lor naţionale de apărare transmise Alianţei că au început să crească aceste cheltuieli.

Printre subiectele ce vor fi discutate miercuri şi joi de miniştrii apărării din statele Alianţei se numără şi cel al cheltuielilor militare şi o mai bună repartizare a sarcinilor în cadrul NATO. ''Vom examina progresele în cele trei dimensiuni de angajament: bani, capacităţi şi contribuţii'', a precizat Stoltenberg.

Un alt subiect important pe agenda discuţiilor este situaţia Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), din care Washingtonul a anunţat că se va retrage, ceea ce a determinat Rusia să decidă la rândul ei suspendarea participării la acest tratat încheiat pe vremea Războiului Rece.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE