Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Ce a declarat președintele Iohannis, la finalul ședinței CSAT

Postat la: 29.11.2016 - 18:40 | Scris de: Ziua News

0

  Marți, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința CSAT, în care au fost dezbătute subiecte importante care privesc securitatea naţională. La finalul ședinței, președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă. Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale: „Temele incluse pe agendă şi supuse analizei CSAT sunt în deplină concordanţă atât cu Programul de activitate al Consiliului, cel în curs, pe anul acesta, cât şi cu problematicile de actualitate internă, dar, sigur, şi internaţională. Am avut astăzi pe agenda CSAT, aşa cum am anunţat, adoptarea unei Strategii pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova. Am spus atunci, în septembrie, când am inclus prima dată pe ordinea de zi a CSAT această temă în forma nouă, şi reiterez şi acum, faptul că este o relaţie extrem de importantă pentru noi, relația dintre România și Moldova, care trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă. Ce este această Strategie? Este un Plan de Acţiuni privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova, care pleacă de la evaluarea cuprinzătoare şi cât mai realistă a stadiului acestei relaţii, în contextul european şi internaţional complicat pe care îl cunoaştem, inclusiv în urma evoluţiilor recente care au avut loc în Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, aşa cum este reflectat în acest plan, pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, cu instituţii puternice, o democraţie solidă, proces în care România poate şi trebuie să joace rolul principal. Pentru asta, este nevoie de o radiografie clară şi sistemică a necesităţilor de sprijin şi a capacităţilor pe care le avem la dispoziţie, în toate domeniile de interes pentru acest obiectiv. De aceea, efortul României va fi sistematizat şi concentrat instituţional, astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cum este și firesc, responsabilitatea pentru atingerea acestui obiectiv nu revine doar României. Materializarea acestui parcurs este responsabilitatea principală a Republicii Moldova, care va trebui să îşi consolideze angajamentul pro-european prin continuarea în mod accelerat şi hotărât a procesului de implementare a reformelor structurale. Pentru implementarea Planului de Acţiuni privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova va fi creat un grup de lucru interinstituţional, sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, care va începe să lucreze în cel mai scurt timp. Un alt moment important în cadrul şedinţei de astăzi a fost reprezentat de analiza şi aprobarea forţelor armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2017. Reiterez faptul că participarea Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român este o componentă importantă a profilului strategic al României în cadrul comunităţii internaţionale. În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, prin participarea la acest tip de misiuni şi operaţii se realizează promovarea stabilităţii şi securităţii regionale şi globale, precum şi cooperarea pentru combaterea terorismului internaţional. Forţele puse la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale cuprind 1688 militari. Comparativ cu anul 2016, numărul a crescut cu 507 militari. Din cei 1688 militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2017, un număr de 1039 pot fi desfăşuraţi efectiv în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 649 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, evident, în cazul în care apare o situație specială. În acelaşi context, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie, în anul 2017, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU un număr de 1527 de jandarmi şi poliţişti, din care 758 vor participa la misiuni şi 769 vor putea fi dislocaţi la ordin (…). Un punct important pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi l-a reprezentat aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi care are ca scop planificarea eficientă a activităţii de informare. În continuarea şedinţei, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la Evaluarea anuală privind Planul de Implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, având ca perioadă de referinţă intervalul septembrie 2015 – septembrie 2016. Au fost relevate priorităţile conceptuale şi legislative, respectiv măsurile sau acţiunile pentru operaţionalizarea Strategiei, pe următoarele dimensiuni strategice: apărare, ordine publică, informaţii/contrainformaţii, dimensiunea economică şi energetică, diplomatică, managementul situaţiilor de criză, educaţie, sănătate, social, demografie şi patrimoniu. Am decis ca această evaluare să fie înaintată Parlamentului României, în acelaşi timp cu Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2016 (…). În finalul şedinţei, am aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul viitor, document necesar realizării obiectivului constituţional al Consiliului, de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.” Întrebat de un jurnalist care au fost argumentele care au stat la baza deciziei Administraţiei Prezidenţiale de a nu-i invita pe cei cu probleme penale la parada de Ziua Națională, președintele Iohannis a răspuns: „Este Ziua Naţională, o zi dedicată unor manifestări foarte vizibile, care vor să sublinieze caracterul statului român de stat unitar, de stat de drept, de stat European, de stat membru NATO. Noi, prin manifestările de 1 Decembrie, nu dorim doar să omagiem trecutul, ci şi să creionăm viitorul României. Viitorul României se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, pe valorile NATO şi toate acestea au un punct comun foarte puternic: statul de drept. Şi atunci, cred că este bine să dăm semnale puternice, lesne de înţeles, şi de cetăţeanul simplu, şi de diplomatul titrat, că de la vârful statului se promovează curăţenia politică. Asta nu înseamnă, în niciun caz, că persoane care sunt acuzate, dar nu condamnate, nu sunt considerate, până una, alta, nevinovate, doar că această nevinovăţie este un principiu pe care cu toţii îl respectăm şi considerăm că stă la baza statului de drept, la vârful politicii acţionând însă şi alte criterii. Este o cutumă în toate statele democratice din Europa, din zona Nord-Atlantică, ca politicienii care au probleme de rezolvat cu justiţia, indiferent că sunt vinovaţi sau nevinovaţi, fac un pas înapoi până când îşi rezolvă problemele, după care, dacă trece un anumit timp, pot reveni în prim planul politicii. La noi această cutumă încă nu este bine cunoscută şi nu este bine respectată. Pentru a acoperi această lacună cutumiară am hotărât să fac invitaţiile aşa cum bine ştiţi”. AMPress Abonează-te la noutăți facebook twitter google+ WhatsApp
Sursa: ampress.ro
DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA

citysmart.ro
detectivi


DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE