Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Cum am petrecut aproape 100 de ani? | Declaratiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918

Postat la: 01.12.2016 - 22:20 | Scris de: Ziua News

0

romania-marea-unire-1918

Ca de obicei, 1 decembrie este capturat de un puhoi de oficiali mai mult sau mai putin merituosi, tara nu si-a gasit altceva mai util de dezbatut decat cine anume ar fi trebuit sa primeasca invitatie speciala (pentru ca evident le cade rangul daca asista la parada simplu, alaturi de norod), armata si nu poporul este in centrul desfasurarilor, iar politicienii nu mai sunt in campanie pentru consolidarea Unirii, ci intru dezbinare nationala si in folos propriu… Implinim aproape 100 de ani de la Marea Unire si aproape am uitat de unde am pornit, unde vrem sa ajungem si cum facem sa parcurgem drumul de la dorinta la infaptuirea nazuintelor. Incerc un scurta aducere aminte, folosindu-ma ca pretext de Declaratiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia.

De ce de la Alba Iulia? Desi Blajul si Sibiul puteau fi alte doua orase in care sa se fi petrecut aceasta Unire, Alba Iulia a fost aleasa simbolic datorita scurtei domnii a lui Mihai Viteazu drept autoproclamat “Domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei”(domnie repovestita de Nicolae Balcescu pentru pasoptisti, ani mai tarziu). A mai cantarit si faptul ca rascoala lui Horea,Closca si Crisan din 1784, rasculatii fiind plecati catre Alba Iulia pentru a se pune in slujba Imparatului si a scapa de iobagie si de nobilimea maghiara asupritoare, precum si de plocoane, carausii si zeciuiala. Tradat pentru 300 de galbeni, Horea a fost prins si a trebuit sa asiste la tragerea prin roata (zdrobirea organelor interne pana la provocarea mortii) a lui Closca. Crisan se spanzurase inainte cu nojitele opincilor. Apoi un anume calau Grancea Rakoczi i-a zdrobit picioarele si apoi cu inca 8-9 lovituri i-a zdrobit tot corpul, in cele mai mari chinuri posibile. Matele celor trei au fost ingropate, dar trupurile taiate in patru au fost puse in teapa si plimbate prin toata Alba si Hunedoara, sa ia aminte si alti posibili rasculati – la scurt timp se desfiinteaza, insa, dupa 270 de ani iobagia si abuzurile functionarimii imperiale.

Ziua Unirii a inceput cu slujbe religioase in mod egal in bisericile ortodoxe si catolice (aceleasi biserici catolice care nu stiu sa primeasca azi ajutor de la stat) , delegatii de la Marea Unire indreptandu-se apoi spre Cazinoul din Alba Iulia. Cel care a deschis lucrarile si vicepresedintele a carui semnatura a semnat nasterea Romaniei modern a fost politicianul Stefan Cicio Pop, din Partidul National Roman (mai tarziu din Partidul National Taranesc), mai inainte deputat la 30 de ani in Dieta Ungariei, presedintele Marelui Sfat National Roman si al Consiliului National Roman Central.

Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

Cata claritate, „popoare conlocuitoare” si respect pentru minoritati, la temelia statului roman modern. Dar la aproape 100 de ani „mandru ca sunt roman” a devenit de baza, trebuie sa avem incredere in Romania care este, desigur, locuita doar de romani, restul – cu Hadareni, Targu Mures si alte conflicte inter-etnice trebuie impins sub pres. Reprezentarea in corpul legiuitor a fost recuperata si reprezentarea minoritatilor in Parlament este un castig general, inclusiv pentru stabilitatea Romaniei. Dreptul de a participa la guvernare, de pilda al UDMR-ului, chiar dreptul de a exista al formatiunii este inca contestat, dupa 100 de ani. Instruirea in limba proprie mai supravietuieste, dar engleza de balta este dominanta in aceasta parte de glob.  Cineva trebuie sa spuna raspicat – exterminarea sau marginalizarea unor popoare conlocuitoare, ca a fost vorba de prigonirea everilor, exportul de nemti pentru valuta forte din vremea lui Ceausescu sau marginalizarea in continuare a minoritatii rome au produs si continua sa produca pagube foarte mari Romaniei, pagube care nu se recupereaza in vreun fel cu alegerea unui sas in fruntea tarii.

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

Carevasazica, Biserica Ortodoxa Romana, spune actul nostru fondator, este egal indreptatita cu Biserica Greco-Catolica si cu Biserica Reformata. Astept propuneri de alte Catedrale sustinute din bugetele locale…

3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.

Declaratia Unirii era mai permisiva in 1918 decat actuala Constitutie. Chiar daca cetatenii pot vota acum la 18 ani, pot fi alesi doar de la 23 de ani pentru Camera Deputatilor, de la 33 de ani pentru Senat si de la 35 de ani pentru functia de Presedinte al Romaniei.

4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.

Dupa aproape 100 de ani, ca sa te intrunesti depinzi de niste comisii din primarie care iti dau aviz de miting cum si cand au chef. Jandarmeria te pune in tarc asa, constitutional si democratic. Daca vrei sa depasesti garduletul, gaze lacrimogene in nas, ca sa ti se aplece la la libertatea de asociere si intrunire. Cat despre „libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti”, a mai ramas doar propaganda partinica. Jurnalistii de investigatie sau chiar independenti au ramas putini in picioare, canalele de comunicare independente fie au murit deja de foame sau sunt pe cale sa o faca.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

Productiunea s-a „potentat” prin colectivizare fortata si prin re-transformarea taranilor in iobagi pe fostele terenuri, ca asociati veseli si fericiti in CAP-uri. Dupa Revolutie, potentarea a fost returnarea terenurilor fara un plan de returnare a mijloacelor de productie confiscate sau pentru despagubirea contravalorii lor. Nivelarea sociala este realizata – patura cea mai mare de la sate este de pensionari agricoli care abia isi duc zilele de pe o zi pe alta, intr-o saracie lucie. Mai exista o patura a noilor nababi, fermieri mecanizati europeni care au potentat productiunea pe 25-30% din terenul arabil.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Dupa 100 de ani, tot la statele industriale din Apus ne uitam. Nu le-am ajuns, despre drepturi si avantagii similare ce sa mai vorbim, nici macar in Schengen nu am ajuns, din cauza zeciuielii stramosesti si a ciubucului care l-a deranjat si pe Horea (ii spunem doct Mecanism de Cooperare si Verificare).

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

Draguta intentie, dar au trecut doua razboaie mondiale si Razboiul din Iugoslavia peste noi, avem acum razboiul din Ucraina si conflictul inghetat din Transnistria aproape de granite, ba chiar si militarizarea Marii Negre.

V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.

Prin pactul Molotov – Ribbentrop din 1940, Tinutul Herta, Basarabia si nordul Bucovinei au fost anexate URSS

VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.

Ciudat, nu? Toate astea au fost facute de cetateni luminati, politicieni din Dieta de la Budapesta si din Tarile Romane, parlamentari vizionari.  Ne apropiem de 100 de ani si meseria de muncitor de la salubritate este mai respectata decat cea de deputat, de parlamentar. Viziunii celor care au fondat Romania Mare le urmeaza astazi viziunea celor care vor probabil sa fondeze cu orice pret Romania Mica : cea in care saracilor li se arunca o ciozvarta, cativa leuti, cea in care bataliile politice au aspect de cafteli de curtea scolii (“mi-a furat sandvisul, mi-a copiat tema”), cea in care necinstea domneste in multe locuri – in Politie, in alcatuirea doctoratelor, in actiunea politica, uneori chiar in sanul partidelor. Traseismul, smecheria ieftina, cafteala, taclaua, bacsisul si peschesul, lipsa de viziune sunt poleite grosier cu sforaitoarele cuvinte ale celor care nici macar nu au citit Declaratiunea. Dar sa te tii: tara, popor, neam, rau si ram, branza,barza,viezure, romani verzi si afara cu dusmanii din tara. Suntem siguri ca am progresat foarte tare in aproape 100 de ani? Si suntem siguri ca vom putea fi mandri cand vom ajunge la 100 de ani de existenta sub soare?  Si eu, eu….eu cu cine votez?

 

Sursa: contributors.ro

Sursa: nasul.tv
DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA

citysmart.ro
detectivi


DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE

Sondaj Ziua News

    • Cine credeti ca va castiga majoritatea alegerilor parlamentare?

    • VOTEAZA