Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Ziua internaționala pentru protecția stratului de ozon

Postat la: 16.09.2017 - 03:55 | Scris de: Ziua News

0

La 16 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon.

70d6e83a-12db-4f16-a318-5ca2d8ca4806

În 1994, cea de-a 49-a sesiune a Adunării Generale ONU, prin rezoluția nr. 49/114, a proclamat ziua de 16 septembrie drept Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, marcând astfel semnarea în 1987 a Protocolului de la Montreal privind interzicerea substanțelor care diminuează stratul de ozon, se arată pe site-ul oficial al ONU. În acest context, toate statele lumii au fost invitate să marcheze această zi prin diverse acțiuni în concordanță cu obiectivul principal al Protocolului și a Amendamentelor sale.

În 2017 se împlinesc 30 de ani de la semnarea la 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal, tema aleasă ''Să protejăm viața pe Pământ'' fiind formulată în șase limbi străine, respectiv în engleză, arabă, chineză, franceză, rusă și spaniolă.

Ca parte a festivităților aniversare, notează www.un.org., Oficiul pentru Protecția stratului de ozon lansează o campanie de informare — #OzoneHeroes, fiind marcate principalele realizări în urma adoptării Protocolului de la Montreal privind protejarea stratului de ozon și a climei, creșterea recunoașterii publice a succesului și impactului acestui Protocol și generarea unei susțineri pe viitor a Protocolului și a noului calendar adoptat la 15 octombrie 2016, la Kigali, Rwanda, în cadrul celei de-a 28-a reuniuni a părților Protocolului de la Montreal, în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC).

Hidrofluorocarburile (HFC) au fost introduse în anii '90 pentru a înlocui clorofluorocarburile (CFC) din frigidere, aerosoli, aparate de aer condiționat și izolațiile cu spumă. CFC au fost eliminate ca urmare a Protocolului de la Montreal de protejare a stratului de ozon, când oamenii de știință au realizat că acestea sunt responsabile pentru creșterea găurii din stratul de ozon, care protejează Pământul de razele ultraviolete periculoase. HFC este considerat a fi gazul cu efect de seră cu creșterea cea mai rapidă. Eliminarea HFC ar putea reduce cu 0,5 grade C încălzirea globală până în 2100, potrivit unui studiu publicat în 2015 de Institute for Governance and Sustainable Development (IGSD).

Protocolul de la Montreal privind interzicerea substanțelor care diminuează stratul de ozon a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Acesta a inclus o dispoziție de ajustare unică, care a permis părților să răspundă rapid la noile informații științifice și să accelereze reducerile necesare privind substanțele chimice care fac obiectul protocolului. Aceste ajustări, în număr de șase, până în prezent, s-au aplicat în mod automat tuturor țărilor care au ratificat protocolul, la datele de 7 martie 1991, 23 septembrie 1993, 5 august 1996, 4 iunie 1998, 28 iulie 2000 și 14 mai 2008. De la adoptarea sa inițială, Protocolului de la Montreal i-au fost aduse patru amendamente: Amendamentul de la Londra (1990), Amendamentul de la Copenhaga (1992), Amendamentul de la Montreal (1997) și Amendamentul de la Beijing (1999), potrivit http://ozone.unep.org. Acestea s-au aplicat acelor părți care au ratificat amendamentele și au intrat în vigoare la: 10 august 1992, 14 iunie 1994, 10 noiembrie 1999 și, respectiv, 25 februarie 2002.

România a făcut demersuri comune cu celelalte state în vederea luării măsurilor referitoare la acest fenomen, se menționează pe http://apmmm.anpm.ro. Astfel prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993, România a aderat la Convenția privind protecția stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, și la Protocolul privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal, la 16 septembrie 1987, și a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părților, de la Londra din 27-29 iunie 1990. De asemenea, România a acceptat Amendamentul de la Copenhaga din 1992 al Protocolului de la Montreal, ratificat prin Legea nr. 9/2001, Amendamentul de la Montreal din 1997 al Protocolului de la Montreal, ratificat prin Legea nr. 150/200, precum și Amendamentul la Protocolul de la Montreal de la Beijing din 3 decembrie 1999 aprobat prin Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005.

În contextul aderării României la Uniunea Europeană, în vederea gestionării substanțelor ce afectează stratul de ozon, se aplică ca atare, începând cu 1 ianuarie 2010, Regulamentul 1005/2009 privind substanțele care depreciază stratul de ozon pentru care s-a stabilit cadrul instituțional de aplicare directă a acestuia prin Ordonanța nr. 9 din 26 ianuarie 2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon și de abrogare a Ordonanței Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial și introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

Savanții americani M. Molina și S. Rowland au făcut în 1974, primele observații cu privire la rezultatele reacției clorofluorocarburilor cu ozonul. Momentul care a atras îngrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon a avut loc în 1985, când cercetătorii de la British Antarctic Survey au descoperit o gaură în stratul de ozon deasupra Antarcticii. Principiile colaborării internaționale privind protecția stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenției de la Viena din 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988.

Ozonul este un gaz ușor albăstrui, cu miros înțepător, alcătuit din molecule de oxigen, notează site-ul amintit mai sus. Ozonul stratosferic (cca. 90%, restul de cca. 10% se află în troposferă) reprezintă învelișul protector al Pământului și este situat la o altitudine între 15 și 40 km. Rolul său este de a reține radiațiile ultraviolete biologic nocive din lumina solară. Ozonul troposferic, situat la altitudini mai joase (12 km), este nociv pentru sănătatea umană și vegetație. Stratul de ozon suferă, în mod natural, o permanentă formare și disociere a moleculelor de ozon prin reacțiile care au loc între compușii naturali conținând azot (eliberați de sol și de apa oceanelor), hidrogen (rezultat din vaporii de apă) și clor (eliberat de oceane). Aceste reacții nu distrug echilibrul stratului de ozon stratosferic. Dezechilibrul este creat de apariția în stratosferă a substanțelor sintetice din clasele cloroflorocarburilor (CFC), hidrofluorocarburilor (HFC), halonilor și a altor substanțe organice cu conținut de halogeni.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Daniela Juncu)

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE