Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Motivarea CCR: Completurile de 5 vor fi trase din nou la sorți sub controlul CSM

Postat la: 29.11.2018 - 17:19 | Scris de: ZIUA NEWS

0

CCR a publicat mult așteptata motivarea deciziei din 7 noiembrie, prin care declarase neconstituționale completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Practic, motivarea dă dreptate sentinței pronunțată de judecătorul Alina Ghica de la CAB, care a suspendat activitatea completurilor de 5 trase la sorți în 9 noiembrie de Cristina Tarcea, dintr-o listă incompletă, până la publicarea motivării deciziei Curții Constiționale, întrucât, în lipsa acesteia, nu se cunoșteau cu exactitate procedurile și exigențele prin care trebuiau constituite noile completuri de 5. Practic, prin decizia Curții de Apel s-a curmat abuzul făcut la Înalta Curte, urmând ca acum CSM ul să stabilească un regulament clar în baza căruia să aibă loc o nouă tragere la sorți.

Potrivit judecătorilor constituționaliști, ÎCCJ „a încălcat grav rolul Parlamentului de a legifera, Colegiul de conducere al ÎCCJ - entitate esențialmente administrativă - a preluat un atribut ce ține de sfera jurisdicțională a instanței supreme, conrtar art 126 alin.1 din Constituție, și nu numai că a preluat un atare atribut, dar a și interpretat eronat textul art.32 din Legea nr. 2017/2018, refuzându-i aplicarea în cursul anului 2018, aspect este contrar art 61 alin. 1 și art 126 alin 2 din Constituție".

La paragraful 167, Curtea reține că „o practică administrativă a fost transformată, fără a fi contestată în vreun fel, într-una judiciară. S-a conturat, astfel, o paradigmă juridică ce acordă un rol central normei, subordonând, în mod vădit, norma". În motivare se atrage atenția că toate completurile de 5, din 2014 încoace, au fost compuse nelegal și s-au creat coridoare prin impunerea unor presiuni latente asupra membrilor completului, exercitate de președintele acestuia, desemnat prin încălcarea legii.

Se reproșează judecătorilor din completurile de 5 că nu au luat ei înșiși atitudine având în vedere nelegalitatea în care se aflau, și că au preferat „o preluare a unei practici administrative la nivel jurisdicțional, ceea ce s-a convertit într-o încălcare a legii atât la nivel administrativ cât și la nivel jurisdicțional. Așadar, completurile de 5 judecători au preluat practica administrativă a Colegiului de conducere a ÎCCJ, ignorând ele însele legea".

În paragraful 174 din pagina 74 arată că „ÎCCJ a nesocotit obligația de respectare a legilor, art.1 alin.5 din Constituție, exigențele statului de drept și loialitatea constituțională". Judecătorilor de la instanța supremă li se impută faptul că au contestat autoritatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, încălcând astfel art.1 alin.4 din Constituție. Înalta Curte „a pus în discuție însăși încrederea pe care instanțele judecătorești trebuie s-o inspire publicului într-o societate democratică, și mai ales privind procedurile penale, încălcând astfel jurisprudența CEDO".

Lovitura devastatoare la adresa ÎCCJ vine în paragraful 196, de la pagina 84, care arată că instanța supremă va trece sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii, sub toate aspectele funcționării și organizării sale. Practic, nu vor mai putea organiza nicio tragere la sorți decât sub controlul CSM-ului și potrivit regulilor făcute de acesta.

În privința posibilității declarării contestației în anulare împotriva sentințelor date de completurile de 5 din 2014 până astăzi, declarate ilegale, Curtea Constituțională a prevăzut ca posibilitate acțiuni la CEDO formulate în baza deciziei CCR, întrucât Curtea Constituțională nu poate fi legiuitor.Cei cu procese pe rol sau care sunt încă în termen pentru utilizarea căilor extraordinare, se pot adresa instanțelor interne.

Înalta Curte de Casație și Justiție este complet compromisă de conducerea ei, atât în mandatul Liviei Stanciu, cât și în cel al Cristinei Tarcea. Trecerea instanței supreme sub controlul CSM, dată fiind „conduita sancționabilă sub aspect constituțional a ÎCCJ, care nu oferă garanții cu privire la restabilirea completă a cadrului legal de funcționare a completurilor de 5", ar trebui să ducă instant la demisia președintei Cristina Tarcea.

Curtea a fost sesizată de Guvernul România care a invocat un conflict de natură constituțională între Parlamentul României și instanța supremă. În esență, se reproșa ÎCCJ că președinții completurilor de 5 nu fuseseră trași la sorți, ca restul membrilor, ci deciși prin hotărârea Colegiului de conducere al instanței supreme, situație care contravine principiului distribuirii aleatorii a cauzelor și tragerii la sorți a tuturor judecătorilor dintr-un complet.

În 9 noiembrie, cu o grabă nejustificată, președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a tras la sorți nu doar președinții, ci și restul membrilor care fuseseră deja, anterior, repartizați prin tragere la sorți. Situația a generat o nouă acțiune în justiție, soldată cu decizia Curții de Apel București prin care funcționarea noilor completuri de 5 a fost suspendată până la apariția motivării CCR.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE