Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva Laurei Chiţoiu doar pentru a ajunge la Daniel Chiţoiu şi la alţi 7 membri ai PNL

Postat la: 12.02.2014 - 13:37 | Scris de: Ziua News

0

Liderul PNL, Crin Antonescu, a minţit într-o conferinţă de presă, susţinând că soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este doar cercetată penal. Laura Chiţoiu este urmărită penal, iar soţul său este vizat direct de procurorii DNA. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că obiectul anchetei penale este Ordonanţa de Urgenţă iniţiată de Chiţoiu!

Alţi 7 membri ai PNL sunt vizaţi de ancheta procurorilor DNA, iar mutarea lui Chiţoiu din funcţia de ministru în cea de secretar general al partidului nu înseamnă decât posibilitatea ca fostul ministru să managerieze, în interiorul PNL, banii pe care i i-a redirecţionat de la cârma MFP.

Numirea fostului ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, în funcția de secretar general interimar al PNL, nu reprezintă nici pe departe un simplu "cadou de consolare". Deși a fost îndepărtat de la Palatul Victoria din rațiuni de strategie politică, menite să modifice în favoarea lui Crin Antonescu raportul guvernamental de forțe dintre PNL și "partenerii" social-democrați, controversatul Chițoiu - finul lui Dan Radu Rușanu, marele șef al Autorității pentru Supraveghere Financiară(ASF) - le-a făcut o serie de servicii financiare majore liberalilor, pe întreaga durată a ministeriatului său.

Chițoiu, nevasta și partidul

Daniel Chițoiu și consoarta sa - Laura Elena Chițoiu, director al Direcției Avizări din cadrul ASF - împreună cu alţi 7 membri ai PNL ar fi premeditat inițierea și adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să ducă la decapitarea lui Daniel Tudor, unul dintre vicepreședinții Autorității. Totodată, procurorii DNA au suspiciuni că manevrele financiare din sânul ASF au fost mult mai ample, cei doi demarând un control susținut, prin oameni de încredere, în cadrul tuturor companiilor de asigurări, cu scopul de a percepe un așa-numit "comision de liniște" - în acest caz, e vorba despre niște sume considerabile care nu pot fi plătite la modul oficial - cu acte, ștampile și chitanțe - și care s-ar fi scurs direct în buzunarele familiei Chițoiu şi ar fi fost redirecţionate, ulterior, către PNL.

O "reactivare" financiară

Ori, în acest sens, numirea lui Daniel Chițoiu în funcția de secretar general interimar al PNL - care comportă și prerogativa de a veghea asupra patrimoniului formațiunii, fapt ce-l transformă într-un trezorier paralel -, poate comporta și o altă explicație, mai plauzibilă decât cea a "cadoului de consolare": adică, după ce a deviat o serie de fonduri spre structurile partidului, Chițoiu e îndepărtat din Executiv și primește conducerea pârghiei interne care s-ar putea ocupa de gestionarea banilor fraudați în complicitate cu propria-i soție. Menționăm că, potrivit Statutului PNL, Delegația Permanentă alege și revocă secretarul general, la propunerea președintelui partidului. Secretarul general răspunde de sistemul informațional și de aparatul de lucru; asigură comunicarea dintre organismele de conducere la nivel central și filialele teritoriale și gestiunea patrimoniului partidului. Secretarul general participă la ședințele Biroului Politic Central cu drept de vot consultativ.

Minciuna lui Antonescu

Din dorința de a deturna atenția publică de la vendetele din cadrul PNL, cât și de la eventualele combinații financiare săvârșite de Chițoiu, Crin Antonescu - președinte al Senatului și al doilea om în stat - a minimalizat cu bună ştiinţă cazul soției noului secretar general, despre care a susținut că e doar "cercetată" de procurori, și că e nevinovată, deși, în realitate, aceasta este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu, iar cercetările procurorilor sunt acum îndreptate spre Chiţoiu şi alţi liberali: "Domnul Daniel Chițoiu nu este implicat în niciun fel de dosar, au apărut lucruri legate de o cercetare care se referă și la soția domniei sale. Nu avem niciun fel de îndoială în legătură cu nevinovăția doamnei Chițoiu și sperăm ca cercetările judiciare să demonstreze acest lucru. Nu are niciun fel de legătură această situație cu cariera politică și guvernamentală a domnului Chițoiu. Suntem solidari cu domnia sa."

Kovesi: OUG face obiectul anchetei penale

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, imediat după izbucnirea scandalului privind asigurările că "această ordonanţă face obiectul anchetei penale, se fac verificări şi cu privire la modul în care a fost propusă şi adoptată, este un caz în lucru, nu pot să comentez foarte mult!" Cu alte cuvinte, arestarea lui Ilie Carabulea şi a altor doi complici ai săi este numai cârligul de care procurorii DNA s-au legat pentru a devoala întreaga afacere din asigurări! Miza nu este însă Carabulea şi nici chiar manipularea făcută de soţia fostului ministru Chiţoiu, ci folosirea, de către acesta, a funcţiei şi influenţei, pentru a obţine, pentru sine sau pentru partid, diverse foloase. Soţia lui Chiţoiu nu putea să iniţieze şi cu atât mai puţin să facă să fie aprobată o OUG. Chiţoiu, da! Singurul lucru pe care procurorii DNA îl mai au de probat acum este traseul banilor. Potrivit informaţiilor noastre, Carabulea ar fi una dintre persoanele folosite de procurori pentru a proba activităţile infracţionale din acest caz, cunoscut fiind că omul de afaceri, aflat pentru a doua oară după gratii, nu ratează nicio ocazie să scape de puşcărie, prin orice mijloace.

Kovesi cere de la Zgonea documentele pentru ordonanţa ASF, ca să închidă cercul liberalilor

Aşa cum ZIUAnews a anticipat, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut deja de la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, actele care au stat la baza adoptării OUG privind asigurările. Motivul: Kovesi vrea să vadă nu numai cine a fost iniţiatorul acestui act, dar şi cum a fost votat, care a fost expunerea de motive privind necesitatea emiterii unui astfel de act şi urgenţa. De asemenea, procurorul şef al DNA urmăreşte dacă toate instituţiile abilitate au avizat proiectul de ordonanţă sau acesta a fost dat pe şest, cine a susţinut proiectul în dezbateri. Modul în care a acţionat Kovesi a fost unul obişnuit deja pentru DNA: a cerut instituţional actele, şi în momentul în care Camera Deputaţilor s-a făcut că nu vede sesizările, a lansat pe surse, în presa apropiată, că o cameră a Parlamentului se opune unei anchete penale în curs, pentru a începe presiunea mediatică.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a reacţionat imediat faţă de modul de operare al lui Kovesi, numai că la nivel politic, de imagine şi mai ales din spaţiul european, orice acţiune din partea Parlamentului care poate fi percepută ca o imixtiune sau mai rău, ca o împiedicare a unei urmăriri penale, va fi privită fix aşa, fără nuanţe de legalitate sau corectitudine. Preşedintele Camerei Deputaţilor a susţinut că nu a primit niciun document de la Kovesi, ci de la un anume procuror din DNA, iar comunicarea Parchetelor cu Camera Deputaţilor trebuie să fie făcută prin Parchetul General. Pe vremea lui Daniel Morar la şefia DNA, şi acesta a avut o dispută cu Camera Deputaţilor cu privire la cine este competent să transmită acestei instituţii solicitări. Regula a fost stabilită în sensul că, atunci când DNA solicită urmărirea penală a vreunui deputat sau senator şi ministru, procurorul general al României este cel care face comunicarea. În acest caz, îmsă, procurorii DNA solicită doar documente, iar obstrucţionarea justiţiei este incriminată în Noul Cod Penal ca infracţiune, aşa că şefii Parchetului General, ai DNA şi ai Parlamentului vor trebui probabil să stabilească o altă cutumă.

Zgonea, deranjat de tonul procurorilor DNA

Mai mult, Zgonea a susţinut că i se cer imperativ documente, dar că mandatul său nu este imperativ, cele două chestiuni nefiind însă legate. În plus, preşedintele Camerei Deputaţilor a susţinut că procurorii lui Kovesi l-au avertizat că dacă nu le predă documentele într-un termen anume, vor veni să le ia.

"Nu am primit un document oficial din partea procurorului șef DNA, aşa cum făcea doamna Laura Codruţa Kovesi, am primit din partea unui procuror de secţie, vineri, la Camera Deputaţilor. Astăzi... eu sâmbătă şi duminică, eu n-am fost aici, a fost secretarul general. Astăzi am fost informat de secretarul general la cererea liderilor şi membrilor Biroului permanent în unanimitate, deci fără nicio excepţie ... Am introdus-o pe ordinea de zi, ni se cer imperativ documente legate de votul şi dezbaterea pe proiectul cu ordonanţa ASF-ului.(...) Este pentru prima dată după foarte mulţi ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaţilor şi ni se cere imperativ un document, ni se dă o persoană de contact, un sublocotenent şi ni se atenţionează că dacă nu trimitem până mâine la 12, vor veni personal să le ia. Aceasta... acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democraţia şi statul de drept. Vreau să am o discuţie cu domnul procuror general să clarificăm aceste chestiuni".

Conducerea Camerei acuză voalat DNA de imixtiune politică

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a sugerat de asemenea că procurorii DNA au cerut modul în care a fost votată OUG-ul, în sensul devoalării votului fiecăruia. În acest context, Zgonea a susţinut că votul este protejat de Constituţie, sugerând că procurorii DNA se implică fără să aibă acest drept în treburile legislativului. "Aşa scrie în document: prezentarea şi predarea se va face în data de 11 februarie, imperativ....Eu nu am mandat imperativ, nici nimeni din parlamentari (...) Dvs știți foarte bine că votul parlamentarilor și opiniile exprimate sunt sub protecția Constituției. Din punctul meu de vedere nu am niciun comentariu, aștept raportul Comisiei juridice și voi avea un dialog oficial cu cei doi oficiali care reprezintă instituțiile, ministrul Justiției și procurorul general." La rândul său, secretarul general al Camerei Deputaţilor, Nicolae Mircovici, s-a declarat scârbit şi şocat:"Până acuma am fost scârbit, acum sunt șocat pur și simplu. Se cer următoarele lucruri: rapoartele întocmite de comisiile de specialitate în cadrul Camerei Deputaților, avizele date de comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, înregistrările audio și procesele verbale ale ședintelor comisiilor, inclusiv cele reunite în care s-a discutat proiectul de lege. Astea toate sunt pe site. Identitatea persoanelor care au participat la ședintele respective, atât membri, cât și invitați, nu specifică nimic de presă... Documentele care reflectă circuitul înscris la Camera Deputatilor pentru aprobarea proiectului de lege menționat, copie de pe registrele de corespondență intrări-ieșiri cu privire la corespondența purtată de Camera Deputaților și de către organismele din cadrul acesteia în legătură cu proiectele de lege menționate."

 

 

 

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE