Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Războiul Răcelii. Angela Merkel și Vladimir Putin dincolo de Barack Obama

Postat la: 19.07.2014 - 20:46 | Scris de: Ziua News

1

La un an de la debutul „scandalului Snowden", Germania decide să pună SUA la punct în materie de spionaj și lipsă de onoare politică

Numită de activiștii civici „cruciadă" în numele libertăților civile, iar de fundamentaliștii securității americane „cea mai mare trădare din istoria SUA", decizia lui Edward Snowden de a dezerta din rândurile serviciilor secrete americane și de a devoala public o bună parte a activităților oneroase ale acestora a iscat în lume un tsunami de indignare împotriva SUA și a generat o puzderie de consecințe politice, încă departe de a-și fi consumat toate efectele de domino.

Una dintre cele mai drastice urmări ale dezvăluirilor transfugului american este încordarea relațiilor dintre Berlin și Washington, până la ceea ce s-ar putea numi „fractura ideologică" a axei politice dintre cele două importante capitale ale lumii. Dovezile privind interceptarea de către Agenția Națională pentru Securitate a SUA (NSA), doar în ultimii 3-4 ani, a cca jumătate de miliard de conexiuni internautice ale întregului popor german, culminând cu ascultarea timp de ani de zile a telefonului cancelarului Angela Merkel, nu au putut fi depășite diplomatic, în ultimul an, decât în numele necesității unui front comun împotriva Rusiei, pe fondul crizei din Ucraina. Însă zilele trecute, aceste eforturi de compromis diplomatic au primit o lovitură năucitoare.

Epopeea lui Snowden

Edward Snowden, informatician în serviciul CIA, și-a pornit complicata luptă cu destinul pe 20 mai 2013, când și-a abandonat punctul de lucru din Hawaii, zburând spre Hong Kong, spre a face primele mărturisiri publice cu privire la sistemul de supraveghere globală al NSA. Pe 9 iunie, Reuters a publicat primul interviu cu dezertorul. Pe 14 iunie, Departamentul de Justiție al SUA l-a acuzat de spionaj și furt din proprietatea guvernului și, pe 22 iunie, pașaportul american i-a fost anulat. Pe 23 iunie, Snowden, aflat în drum spre Havana, ajunge pe aeroportul Șeremetievo din Moscova. Aici rămâne blocat timp de 39 de zile, interval în care trimite cereri de azil în 21 de țări. Pe 1 august, autoritățile ruse îi acordă azil temporar pe un an, cu posibilitate de prelungire. „Erou", „disident" ori „patriot", pentru mulți, „turnător" și „trădător", pentru alții, cel care a declanșat cel mai mare scandal politico-civic al erei noastre, privește cu îngrijorare spre viitor, care îi poate rezerva orice: de la amnistiere și reabilitare, la detenția pe viață sau chiar moartea în ștreang, cum a cerut fostul director CIA, James Woolsey.

Obama și Kim Jong-un

Cert este că efectul „dominoului" declanșat de Snowden a dus la răcirea considerabilă a relațiilor germano-americane. După ce în toamna anului trecut, chiar în preajma alegerilor generale din Germania, a ieșit la iveală „tărășenia" cu ascultarea de către NSA a telefonului cancelarului german, dialogul între politicienii germani și americani s-a subordonat unui singur obiectiv: restaurarea încrederii. Însă, spre nemulțumirea părții germane, scuzele publice ale Casei Albe nu au apărut - nici măcar cu prilejul din mai, al întâlnirii dintre Obama și Merkel, la Washington - iar capacul l-a pus descoperirea, în a doua jumătate a lui iunie, a cel puțin două „cârtițe americane" în cadrul Serviciului german de informații externe (BND). Șocul a fost atât de mare la Berlin, încât comisia parlamentară pentru supravegherea „serviciilor" a decis expulzarea (pe 10 iulie) a atașatului CIA din Berlin, punând practic SUA în aceeași categorie de bilateralitate cu Coreea de Nord.

Umăr la umăr cu Orientul

Pe de-o parte, supusă la ofense și tiruri politice nesfârșite din partea aliaților de la Washington (cazul Snowden), Londra (cazul Juncker) sau Bruxelles (cazul Pactului de stabilitate UE), Angela Merkel pare obosită să tot reclădească punți de încredere cu parteneri care pretind că respectă Germania, dar nu scapă niciun prilej de a o submina, astfel că începe să privească tot mai des către alternativele lumii multipolare: India, prin cultivarea unei relații privilegiate cu noul premier Narendra Modi, și China, printr-o relație extrem de lucrativă cu omologul ei Xi Keqiang. Cu cel din urmă Merkel s-a revăzut recent la Beijing (pe 7 iulie), unde au enunțat, umăr la umăr, critici la adresa SUA, abordare absolut de neconceput cu nu mai mult decât câteva luni în urmă. Șocul final ar fi o reevaluare a relațiilor cu Rusia lui Putin, dorit de o parte a politicienilor de pe Rin, nu întrutotul exclus, dacă ținem cont că Merkel este singurul politician occidental care, de când a început criza din Ucraina, a dat de două ori mâna cu Putin: o dată în Normandia, cu prilejul a 70 de ani de la „marea debarcare", și la Rio, în ziua de 13 iulie, în care Germania a devenit campioană mondială la fotbal.

Citește și:

Angela Merkel contrată pe axa Londra - Paris - Roma și sub asediu la Berlin

Ploconul Angelei Merkel pentru Barack Obama

+ Putin, ultimul tango cu Fidel (editorial)

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE