Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Rusia Nouă pe Don. Putin „mută" cu pacificatorii. Recalibrarea sorții în Ucraina

Postat la: 05.09.2014 - 19:54 | Scris de: Ziua News

0

Contraofensiva separatiștilor proruși din Ucraina de Est marchează o schimbare radicală în abordarea conflictului de către Moscova.

Evoluția din Ucraina - inclusiv prin extinderea insurgenței separatiste în zona Mării Azov, cu obiectivul strategic evident al unui coridor terestru între Rusia și Crimeea - arată nu numai că, în acest al II-lea Război Rece, Moscova s-a aflat mereu cu un pas înainte față de Occident, dar că are toate șansele ca, în cele din urmă, să-și impună strategiile în zona de conflict. Atât SUA, prin vocea președintelui Obama, cât și Germania, prin declarațiile cancelarului Merkel, au exclus intervenția militară împotriva Rusiei, ba chiar și eventualitatea înarmării armatei ucrainene. În ceea ce privește sancțiunile diplomatico-economice, cele de până acum nu au clintit cursul Moscovei, iar „sancțiunea supremă" - embargoul împotriva gazului rusesc - ar afecta ambele tabere în egală măsură.

Noua paradigmă în criza ucraineană se certifică prin schimbarea discursului de către Kremlin. Dacă, până acum, Vladimir Putin a negat permanent sprijinul Rusiei pentru insurgenții separatiști din Ucraina de Est, începând cu 29 august, abordarea s-a modificat radical: voluntarii armatei populare „antifasciste" au fost felicitați pentru „dârzenie și spirit de sacrificiu"; Putin le-a sugerat mărinimia de a institui un „coridor umanitar" pentru militarii ucraineni încercuiți, „pentru a se putea întoarce la femeile lor și la copii"; a vorbit despre necesitatea „pacificării" zonelor de conflict, menționând constituirea unui batalion rusesc de elită (5.000 de militari ai armelor speciale) tocmai pentru „misiuni de pace" în teritoriul ucrainean; a ridicat pentru prima dată problema revizuirii „statalității" în Ucraina de Sud-Est, consacrând definitiv titulatura de „Novorossija" sau „Rusia Nouă".

Nova Rusia, planul B

Sunt cunoscute aspirațiile imperialiste tradiționale ale Rusiei. De asemenea, ambițiile lui Vladimir Putin de a fi istoricul și mesianicul vârf de lance al restaurării măreției de odinioară a Maicii Rusia nu mai reprezintă pentru nimeni o necunoscută. Kremlinismul sau putinismul - sincretisme ideologice între țarism și bolșevism - sunt concepte care au intrat deja în limbajul uzual al politologiei. Ceea ce nu se vede limpede din afară - în special din cauza manipulărilor propagandistice multipolare, bazate tocmai pe voința subiectivă a „spectatorilor" planetari de a-și alege tabere - este lupta ocultă care se dă la nivel global tocmai pentru a preveni resurecția unor astfel de poli ai puterii, de tip Putin, care afectează, până la transformare, fragila ordine mondială existentă.

În februarie, cu prilejul Olimpiadei de la Soci, Vladimir Putin pusese la cale un eveniment megalomanic pentru a lansa în lume un nou concept: „Nova Rusia", o Rusie modernă, deschisă la schimbare, aliniabilă la standardele universale ale democrației și prosperității. Occidentul a respins validarea acestei potențiale metamorfoze, a boicotat evenimentul opulent de la Soci și, în schimb, a avut grijă să alimenteze frontul schismei politice mondiale din Ucraina. Tot Nova Rusia, respectiv „Novorossija" intitulează astăzi Vladimir Putin entitatea statală care ar trebui să se formeze în Ucraina de Sud-Est, spre ocrotirea etnicilor ruși majoritari, la fel cum a numit Ecaterina cea Mare același ținut, la 1774, după ce favoritul ei Potemkin l-a cucerit de la otomani.

Discursul invaziei justificate

De altfel, titulatura de „Rusia Nouă" a apărut pe tapet încă din luna aprilie a.c., la începuturile conflictului militaro-civil din regiunea Donețk, în discursurile efemerului guvernator Gubarev, care numea astfel uniunea dintre autoproclamatele ținuturi independente ale Donului, ale Luganskului, ale Odessei etc. Ceea ce părea atunci doar un concept pur teoretic (născocit în laboratoarele ideologiei imperialismului euro-asiatic, promovat de politologul rus Alexander Dugin), devine prin discursul lui Putin un concept politic aplicat, care trebuie luat în serios de părțile care negociază (la Berlin sau la Minsk) „pacificarea" Ucrainei. Iată și alte fragmente din discursul putinian care „explică" prezența rusească în „noua Rusie": ar fi vorba despre „operațiuni militar-umanitare" cu sensul „de a îndepărta artileria ucraineană din marile orașe, astfel ca să nu mai poată ucide civilii pașnici." Asta după ce Putin a constatat că tactica armatei ucrainene „amintește de invazia trupelor germane fasciste, când au invadat Uniunea Sovietică în cel de-al II-lea Război Mondial," când „marile orașe au fost încercuite și bombardate sistematic, spre a fi distruse cu tot cu locuitori." În fine, argumentul de bază (pentru critici, răstălmăcirea supremă) vine dinspre Crimeea: „Noi nu am anexat Crimeea, ci am protejat-o. Altminteri, ar arăta astăzi ca Ucraina de Est."

Pragmatismul Germaniei

Esența mesajului de la Kremlin este formulată de purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dimitri Peskov: „Numai Ucraina poate negocia un acord cu Noua Rusie, care să țină cont de interesele Noii Rusii, și aceasta este singura cale de a găsi o soluție politică." Cu alte cuvinte realitatea unei entități politice emergente - Noua Rusie - este asumată de Moscova și devine parte din referințele „frontului" din Ucraina. The Independent publica, încă din 31 iulie, un material incendiar despre posibile negocieri între Germania și Rusia, pentru pace în Ucraina, chiar și cu prețul sfâșierii acesteia. Peste exact o lună, pe 31 august, Der Spiegel, publică un material în care prezintă argumentele Kremlinului pentru „Noua Rusie", care sunt interpretate fie ca o „ofertă minimală" (autonomie oferită de Kiev pentru „provincia" Noua Rusie, în contextul unei federalizări strategice), fie ca o „amenințare majoră", respectiv desprinderea Noii Rusii de Ucraina (circa o treime din teritoriul acesteia), creându-se un stat vasal al Moscovei (gen Transnistria). Nu putem ști dacă vocea gazetarilor germani coincide cu planurile cancelariei de la Berlin, dar mesajul este unul de abordare realistă (Realpolitik) - în sensul de a accepta starea de fapt impusă de Rusia și de a negocia cea mai rezonabilă soluționare - iar concluzia este absolut halucinantă, nu prin pragmatism, ci prin resemnare: „Întrebarea, deci, nu este dacă Occidentul trebuie să facă un compromis cu Rusia. Ci, mai degrabă, dacă să îl facă acum sau după încă niște ani de război civil în Ucraina."

Citește și:

Acordul Berlin-Kremlin pentru sfâșierea Ucrainei

+ Vidanjorii Europei (editorial)

+ Mesia-jucător (editorial)

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE