Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Sarmizegetusa - recunoscută de UNESCO, ignorată de statul român

Postat la: 17.02.2014 - 14:22 | Scris de: Ziua News

0

Deși a ajuns în patrimonial mondial încă din 1999, cetatea dacică a devenit parte a patrimoniului național de-abia acum doi ani

Statul român a avut nevoie de 12 ani să își dea seama de importanța monumentelor din Munții Orăștiei. Cetatea dacică Sarmizegetusa a fost recunoscută abia în 2012 ca fiind parte a patrimoniului național. Decizia vine după ce străinii au apreciat istoria românilor mai mult decât politicienii noștri. Dacă acest lucru se făcea mai repede se puteau accesa fonduri din partea UNESCO pentru conservarea cetăților dacice.

Descoperită în anul 1923, cetatea dacică Sarmizegetusa a fost recunoscută oficial de statul român, ca parte a patrimoniului național, în 2012. Povestea recunoașterii începe în 1998, când Ministerul Culturii trimite către UNESCO o solicitare de recunoaștere a cetăților dacice din Munții Orăștiei drept monumente de importanță mondială. Acest lucru se face doar un an mai târziu, mai exact pe 4 decembrie 1999. La această dată, UNESCO prezenta și motivele pentru care a luat această decizie: "Cetățile dacice reprezintă o fuziune de tehnici și concepte de arhitectură militară din interiorul și din afara lumii clasice pentru a crea un stil unic", "Regatul geto - dacic de la sfârșitul mileniului 1 î.Hr. a atins un nivel cultural și socio - economic deosebit de ridicat, iar acest lucru este simbolizat prin acest grup de cetăți", se arată în motivația UNESCO.

În 2012, în decembrie, la inițiativa Rovanei Plumb, se lua în Guvern decizia de trecere a cetății Sarmizegetusa în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, precum și transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Consiliului Județean Hunedoara. În nota de fundamentare se arată că "pentru realizarea administrării eficiente şi asigurarea protejării şi punerii în valoare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia-Grădiștea de Munte (sit arheologic) se impune luarea unor măsuri administrative şi juridice, şi în primul rând înscrierea monumentului istoric în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

În prezent, Consiliul Judeţean Hunedoara are intenția și posibilitatea de a accesa fonduri europene în vederea punerii în valoare a monumentului istoric (sit arheologic) în mod eficient şi prin mijloace directe, iar cercetarea arheologică și interdisciplinară de lungă durată să fie susținută adecvat din punct de vedere al fondurilor."

Fără statut, fără fonduri

Această trecere era necesară pentru a accesa fonduri de la/sau prin intermediul UNESCO pentru punerea în valoare, protejare sau conservare a patrimoniului.

Conform convenției UNESCO, la care România a aderat pe 27 iulie 1956, recunoașterea înseamnă că "orice stat parte la prezenta convenție poate solicita asistență internațională pentru bunuri care fac parte din patrimoniul cultural sau natural de valoare universală excepțională situate pe teritoriul său. Asistența acordată de Comitetul patrimoniului mondial poate consta în: "studii asupra problemelor științifice și tehnice, conservarea, prezentarea și reabilitarea patrimoniului cultural și natural; experți, tehnicieni și forță de muncă calificată; instruirea personalului și de specialiști la toate nivelurile, în domeniul de identificare, protecție, conservare, prezentare și reabilitare a patrimoniului cultural și natural; furnizare de echipamente pe care statul în cauză nu le posedă sau nu este în măsură să le dobândească și credite cu dobândă mică sau împrumuturi fără dobândă care ar putea fi rambursate pe termen lung, acordarea, în cazuri excepționale și pentru motive speciale, de subvenții nerambursabile." Acest ultim aspect este cel pentru care statul român a trecut Cetățile Dacice din Munții Orăștiei în Patrimoniul Național și, ulterior, în administrarea Consiliului Județean Hunedoara.

Mircea Diaconu n-a mai apucat să dezgroape Acropolele românilor

Un studiu amplu realizat între 1993-1995 a arătat că sub ruinele cetăților arheologice din zona Grădiștea se află zidurile unui oraș de mărimea Bucureștiului, anterior ocupației dacice. „Ştiu de acel studiu. Acolo sunt trei etaje de istorie străveche, o Acropole a românilor care trebuie scoasă la lumină. Aşteptăm să treacă alegerile locale, apoi, între 15 şi 16 iunie, ne vom întâlni cu toţi factorii implicaţi şi vom semna un protocol. Până la sfârşitul acestei luni trebuie să înceapă lucrările", a spus Mircea Diaconu. Fostul ministru al Culturii anunța, în iunie 2012, redeschiderea celui mai mare șantier arheologic din România, la Sarmizegetusa, unde ar fi urmat să fie săpat, până la temelie, dealul pe care se află câteva vestigii ale capitalei religioase a regilor daci.

La doar câteva luni după această declarație, inspectorii Agenției Naționale de Integritate l-au declarat pe Mircea Diaconu incompatibil, pe motiv că a îndeplinit simultan funcția de  director-manager al Teatrului „C.I. Nottara" din Capitală și pe cea de senator.

 

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE