Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Trei decenii de la caderea Zidului Berlinului: Democratia trebuie aparata in continuare. Evenimentul istoric nu a marcat 'finalul istoriei'

Postat la: 09.11.2019 - 18:00 | Scris de: Ziua News

0

Trei decenii de la căderea Zidului Berlinului au fost marcate sâmbătă în capitala Germaniei, dar şi în alte oraşe din ţară, prin ceremonii şi discursuri ale liderilor care au îndemnat la apărarea continuă a democraţiei şi valorilor fundamentale ale Europei. Festivităţile din Berlin se vor încheia cu o petrecere în faţa Porţii Brandenburg, anunță news.ro.

Sâmbătă, la Berlin, au avut loc mai multe ceremonii pentru a marca cele trei decenii de la căderea simbolului Războiului Rece.

„Împreună cu prietenii noştri, ne amintim cu adâncă recunoştinţă evenimentele din urmă cu 30 de ani”, a spus preşedintele Frank-Walter Steinmeier în timpul ceremoniei de la Berlin Wall Memorial din Bernauer Strasse, la care a participat şi cancelarul Angela Merkel şi şefi de stat din Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia.

El a continuat: „Fără curajul şi dorinţa de libertate a polonezilor şi ungurilor, cehilor şi slovacilor, revoluţiile paşnice din estul Europei şi reunificarea germaniei nu ar fi fost posibile”.

Citește și: Cozmin Gușă aruncă bomba: Doi securiști duc o luptă acerbă pentru intrarea în turul II

În august 1989, gărzile de la vama Ungară au permis pentru prima dată cetăţenilor din Germania de Est să treacă liber în Austria.

Steinmeier a subliniat că evenimentul istoric de la 9 noiembrie 1989 nu a marcat „finalul istoriei”, aşa cum a susţinut politologul american Francis Fukuyama. Eforturile sistemelor politice a continuat şi viitorul a fost mai incert ca niciodată, a mai spus preşedintele.

„Democraţia liberală este pusă la încercare. Din acest motiv, Germania şi aliaţii ei europeni trebuie să lupte în fiecare zi pentru o Europă liniştită şi unită, iar fiecare ţară trebuie să îşi îndeplinească rolul în depăşirea diferenţelor”, a completat el.

Angela Merkel a participat la o ceremonie religioasă la Capela Reconcilierii, unde a ţinut un discurs în care a făcut apel la păstrarea valorilor care stau la baza Europei. „Oricât de înalte ar fi zidurile, mereu pot fi trecute. Libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi apărarea drepturilor omului nu pot fi luate de-a gata. Trebuie apărate mereu”.

Şefa Executivului a amintit că 9 noiembrie este o dată asociată cu unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei - Noaptea de cristal - când, în 1938, sute de evrei au fost executaţi de nazişti, care au început deportarea lor în lagăre.

Sâmbătă, la ora locală 18.00, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, este aşteptat să participe la un eveniment în centrul capitalei.

Festivităţile din Berlin se vor încheia cu o petrecere în faţa Porţii Brandenburg, la care vor participa orchestra Staatskapelle Berlin, condusă de Daniel Barenboim şi DJ-ul WestBam.

Simbolul divizării Europei

Pe 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, simbol al divizării Europei, era „cucerit” de oameni din Est şi Vest. Germaniile, comunista din Est şi democrata din Vest, urmau să se unească, oficial, doi ani mai târziu.

Citește și: Mega-lovitură pentru șoferi- Puteți rămâne fără permis un an de zile

Zidul a fost construit ca o încercare disperată a Germaniei sovietice să împiedice fuga oamenilor în Occident. Până la momentul finalizării lui s-a calculat că aproximativ 3 milioane de oameni au fugit din Germania de Est în cea de Vest, în special profesionişti în diverse domenii. Fugă motivată, dincolo de idologie, de probleme economice.

În noaptea de 12 august 1961, a început construcţia şi trecerea dintr-o Germanie în alta era posibilă doar cu permis special. În final, zidul a avut o lungime de 155 de kilometri, cu 300 de puncte de supraveghere şi sute de puncte de control.

Zidul ruşinii, era supranumit de mulţi critici. Cel mai hotărât a fost primarul Berlinului de Vest de la acea vreme, Willy Brandt, care a convocat o manifestaţie la care au participat circa 300.000 de persoane, în partea occidentală.

Mulţi lideri vestici au avut reacţii neaşteptate: Regatul Unit a fost de părere că nu este nimic ilegal în construirea zidului, iar preşedintele american John F. Kennedy a spus că era „de o mie de ori mai bine decât un război”.

În cei 28 de ani, peste 5.000 de persoane au încercat să treacă din Est în Vest, iar câteva sute au fost ucise. În acest timp, în 1979, grupul britanic Pink Floyd lansat albumul „The Wall” şi numeroşi artişti condamnau separarea brutală a celor două Germanii.

Decizia din noaptea de 9 noiembrie 1989 nu a stârnit nicio reacţie din partea liderului rus Mihail Gorbaciov. Astăzi, Vladimir Putin spune despre asta că „a fost un moment de slăbiciune”.

Au rămas în picoare 1,3 km din Zid, în East Side Gallery, cea mai mare galerie de artă în aer liber din lume.

Desenele, între care celebrul sărut între Brejnev şi Honecker, au rămas mărturie pentru respingerea pe care a stârnit-o şi pentru speranţa dată de cădere.

Citește și: EXCLUSIV Cazul Caracal, o lucrătură a Serviciilor? Surse din Poliție, în luna septembrie: ‘Înainte de alegeri, apare vreuna din fete’

Căderea Zidului Berlinului a fost un start pentru colapsul Blocului Sovietic.

Piese ca „Looking for Freedom”, cântată de David Hasselhoff pe Zid şi „Wind of Change” a grupului german Scorpions sunt emblematice.

Germania este astăzi încă divizată, spun mulţi dintre locuitorii din partea de est. Aici şomajul este mai mare, salariile sunt mai scăzute, multe oraşe sunt locuite în principal de vărtsnici, iar companiile s-au concentrat în Vest. Într-o oarecare măsură, procesul ce a urmat anului 1989 a este văzut ca o absorbţie a Estului şi mai puţin o reunificare.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE