• Tweet

Într-un mesaj fără echivoc, europarlamentarul Claudiu Târziu a vorbit despre practicile dictatoriale de la Bruxelles, despre dictatele prin care sunt anulate drepturi și libertăți, într-un mod în care nu ar fi fost posibil în urmă cu 20 de ani.

Târziu a vorbit despre anularea alegerilor prezidențiale din România. „În fața loviturii de stat din România, lumea occidentală tace!", a subliniat liderul AUR. Redăm integral discursul susținut de europarlamentarul Claudiu Târziu, marți, la Bruxelles:

„Tema pe care ne-o propunem astăzi este una extrem de importantă, pentru că ea vorbește despre posibilitățile de dezvoltare pentru toată lumea, din punct de vedere cultural, economic și democratic, prin cooperarea dintre UE și statele din emisfera occidentală, care oferă un potențial uriaș.

Tema noastră ridică mai multe întrebări. Prima este dacă vrem să ne construim un viitor bazat pe tradiție, pe ceea ce am experimentat, pe ceea ce s-a dovedit bun în trecut sau dacă insistăm să experimentăm ideologia zisă progresistă, neomarxistă, ideologia stângii radicale, o ideologie distructivă din toate punctele de vedere, o ideologie împotriva omului.

Dacă ne răspundem, așa cum bunul simț ne-ar îndemna, alegerea este simplă. Vrem să trăim într-o lume pe care o cunoaștem și care ne-a adus până aici, până la acest nivel de civilizație. Nu vrem să distrugem această lume alergând după o himeră, fiind sub imperiul unei iluzii că vom putea face o lume mai bună.

De sute de ani, furtunile geopolitice, războaiele sau confruntările de natură economică au ridicat și au măturat imperii și mari puteri ce păreau eterne, dar lumea liberă a tezaurizat permanent valorile, simbolurile culturale, specificul fiecărei națiuni. În ce moment suntem noi astăzi? Suntem într-un moment în care încercăm să dinamităm tradiția, simbolurile, tot ceea ce este specific, să distrugem diferențele, sperând că asta va face din lumea noastră una mai bună. Este o nebunie!

Ce definește cu adevărat civilizația occidentală?

Eu, fiind din România, pot să mărturisesc că am sperat în copilăria și adolescența mea, care s-a desfășurat în comunism, să ajungem și noi să cunoaștem civilizația occidentală. Această civilizație occidentală se bazează pe un set de valori și de principii, pe o cultură, pe un factor civilizator, pe un progres științific și pe prosperitate economică.

Ce au în comun toate aceste valori ale lumii libere? Competiția, spiritul de învingător, credința nestrămutată, ambiția de a învinge orice obstacol. Niciunul dintre cei care au făcut performanță în Occident nu a primit laurii pe degeaba, fără efort, fără să riște, fără să muncească fără odihnă. Nimeni nu a primit ceva gratuit.

Niciun explorator, inventator, conducător sau om de cultură care a făcut performanță nu a ajuns la un nivel înalt altfel decât prin curaj, prin talent, prin inteligență și prin foarte multă muncă. Astăzi, privim în jur și vedem că am ajuns să trăim într-o lume care nu mai prețuiește toate acestea, nici ambiția, nici curajul, nici competiția. Se caută și aici o egalizare între cei care au de la natură, de la Dumnezeu, anumite daruri și cei care nu le au.

Astăzi am ajuns să trăim într-o lume a privilegiilor și arbitrariului, adică exact opusă celei pe care ne-o dorim. În mod uluitor, astăzi nu mai discutăm despre drepturile omului, pentru că suntem în epoca drepturilor minorităților. În numele toleranței, s-a născut sintagma „toleranță zero", care a justificat și a propagat oribilul fenomen cancel culture.

Libertatea de exprimare este acum doar dreptul unui cetățean de a fi de acord cu dogmele regimului, iar cenzura a atins un nivel care i-ar face invidioși pe dictatorii comuniști din anii 50. Cum se numește o societate în care poți intra la închisoare pentru o opinie personală? Vă spun eu: democrație occidentală!

Am deviat atât de mult de la cursul unei vieți normale, orbiți de mirajul societății perfecte, al lumii în care toți suntem egali și feriți de orice formă de discriminare, încât luptăm împotriva naturii noastre, împotriva intereselor noastre, împotriva drepturilor naturale, împotriva firii omenești.

Cum poți să te opui unui astfel de ideal al egalității? Nici nu o poți face, pentru că nu ești lăsat. Ești supus imediat unui tir al propagandei care te va desființa. Oamenii prezenți zilele acestea la conferințele noastre dovedesc un mare curaj, opunându-se acestei propagande. Aveți îndrăzneala de a sluji adevărul, în răspăr cu corectitudinea politică și cu acest șablon care se impune cu forța asupra vieții noastre.

Cea mai importantă consecință a acestei revoluții ideologice stângiste este apariția și osificarea unei aristocrații politice transnaționale, care și-a consolidat poziția la nivelul de vârf al UE și care domină statele naționale, care nu au drept de apel, nici măcar nu-și pun problema să conteste vreo decizie venită de la „aristocrația" de la Bruxelles.

Dictalele acestei clase conducătoare au devastat economiile naționale și au anulat drepturi și libertăți, care nu ar fi putut să fie puse în discuție în urmă cu 20 de ani.

Recent, în România, știți foarte bine cazul anulării procesului electoral pentru desemnarea președintelui statului român, care s-a făcut dacă nu la dictatul Bruxellesului, cel puțin cu acordul și cu acoperirea Bruxellesului. Este o premieră în UE când se dă o lovitură de stat de către cei care sunt la putere, pentru a rămâne la putere- un mod original, în stil românesc. În fața unei asemenea lovituri de stat, lumea occidentală tace. Nu este singurul caz, dar este cel mai flagrant și cel mai recent.

Green Deal

Pe toți ne doare așa numitul Green Deal, prin consecințele lui nefaste asupra economiilor noastre. Energia este cea mai scumpă astăzi în Europa, capitol la care România excelează, avem cel mai ridicat preț, pentru că ne-am distrus singuri capacitățile de producție de energie, pentru că am renunțat la exploatările tradiționale de cărbune, vrem să renunțăm și la gaze. Vom rămâne la mâna vântului și a soarelui. Oare cum am ajuns să înlocuim competiția generatoare de progres și valoare, cu privilegiile conferite arbitrar unor minorități.

Cum putem crede astăzi că drepturile rezervate unui grup de persoane pot fi mai importante decât drepturile și libertățile universale ale omului. Cum se numesc cei care își arogă dreptul de a discrimina cetățenii unei societăți așa-zis democratice, doar pentru că ei văd și spun adevărul, doar pentru că ei vor să trăiască așa cum au învățat de la părinții și de la bunicii lor, doar pentru că ei sunt atașați de anumite valori, așa cum este credința creștină.

Statele din UE și țările din emisfera occidentală, în special cele din America de Nord și America Latină, împărtășesc o moștenire istorică bogată. Aceste legături au creat punți de înțelegere, oferind o bază comună pentru dialog și cooperare. Suntem atenți la ceea ce ne unește, cultivăm ceea ce ne unește, scoatem în evidență aceste valori sau experimentăm ideologic?

Efectul Trump

Aceasta este marea provocare la care ne supune victoria președintelui Trump, care a smuls vălul ideologic de pe ochii lumii și a rostit adevărul așa cum trebuie el spus și care a avertizat UE că fie revine la ceea ce a consacrat-o, la valorile ei de bază care au adus-o la un nivel de civilizație râvnit de mulți, fie va pierde în bătălia cu SUA și nu doar pe tărâm economic. Politica și mediul de afaceri sunt influențate major de gândire. Dacă gândirea este virusată de ideologia neomarxistă, ea nu duce la acțiuni politice și economice care să ne satisfacă, la o realitate care să ne bucure și în care să ne placă să trăim.

Așa cum prin revoluția culturală neomarxistă am ajuns în impas, tot așa putem să ieșim din impas, renunțând la această ideologie și revenind la ceea ce credem cu adevărat și ceea ce face din noi europeni, adică cei care au avut o influență majoră în istoria întregii lumi și care au dat civilizației umane valori ce merită respectate și astăzi.

Suntem chemați să apărăm ceea ce ne face oameni!

Închid spunând că dincolo de interesul economic, dincolo de nevoie de securitate, dincolo de necesitatea absolută de a păstra cadrele democratice, noi suntem chemați să apărăm ceea ce ne face oameni. Iar sentimentul pentru familie, dragostea de neam, de națiune, credința în Dumnezeu și mai ales lupta permantă pentru libertate, care nu este câștigată pentru totdeauna, pentru că se poate pierde după ce este câștigată- toate acestea trebuie slujite, trăite și puse drept repere fundamentale în dezvoltarea societății noastre.

Indiferent că suntem români, germani, francezi- toți avem aceste sentimente, toți știm că am ajuns în momentul acesta al istoriei în virtutea acestor valori. Dacă nu exista familie, nu mai existam nici noi, dacă nu exista credință în Dumnezeu nu mai exista speranță, iar lumea aceasta ar fi existat mult mai rău decât arată. Dacă nu am fi avut libertate, nu am fi putut prospera, nu am fi putut produce valori intelectuale, nu am fi putut naște culturi care să conteze. Întâi trebuie să credem și după aceea să acționăm!"