• Tweet

Consilierul lui Nicușor Dan cere rapid reorganizare administrativă în România. Radu Burnete, consilier prezidenţial pentru politici economice şi sociale, susţine că România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, în condiţiile în care actuala împărţire a judeţelor datează din anii 1960, în plină perioadă comunistă: "Avem foarte multe localităţi care nu se pot susţine din taxele şi impozitele pe care le colectează de la cetăţeni. Soluţia este cu siguranţă comasarea".

"Avem 3.000 de unităţi administrativ teritoriale: sate, comune şi oraşe. Sunt mult prea multe. Vorbim de prea multă vreme de reforma administrativ-teritorială. Noi trăim cu judeţele lui Dej şi o să se facă curând o sută de ani de atunci. România nu mai seamănă deloc cu cea din anii 50-60. Şi această densitate prea mare de UAT-uri duce la foarte multe ineficienţe. Avem foarte multe localităţi care nu se pot susţine din taxele şi impozitele pe care le colectează de la cetăţeni. Acele unităţi administrative trebuie integrate în altele. Soluţia este cu siguranţă comasarea", a spus Radu Burnete, la Prima TV.

La începutul regimului comunist, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, România a implementat un model sovietic de organizare administrativă, bazat pe regiuni şi raioane. Venit la putere la mijlocul anilor 60, după moartea lui Dej, Nicolae Ceauşescu demarează, în 1968, o amplă reformă privind împărţirea administrativ-teritorială a ţării, care a rămas în vigoare până astăzi. Din 1968, de pe noua hartă a României au dispărut regiunile şi raioanele din epoca Gheorghiu Dej, dar au revenit judeţele (39), plus municipiul Bucureşti. Până la căderea comunismului, singurele modificări au dus la reorganizarea judeţelor Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa în 1981 şi la crearea a două noi judeţe: Giurgiu şi Călăraşi. După Revoluţie, partidele politice au discutat în mai multe rânduri despre regionalizarea României, însă nicio propunere nu a fost concretizată.

"Impozitul progresiv trebuie tăiat de pe listă de acum şi în vecie"

Radu Burnete este de părere că, în competiţia pentru atragerea de investiţii la nivel european, cota unică de impozitare reprezintă un avantaj pentru România: „Până nu ne asigurăm că avem şi multe alte avantaje competitive e o mare greşeală să îl stricăm pe ăsta".

„Eu nu cred că impozitul progresiv trebuie tăiat de pe listă de acum şi în vecie, că niciodată în România nu va fi impozitare progresivă. Dar în clipa de faţă, cred că e contraproductivă din câteva motive. Unu: noi mai avem nevoie de un sistem fiscal foarte competitiv pentru firmele noastre şi pentru angajaţii noştri, să recuperăm decalajele cu economiile din vest.

Şi de unde poate veni competitivitatea asta? Poate veni din infrastructură foarte bună, din energie foarte ieftină, din forţă de muncă foarte calificată şi din fiscalitate care e mai joasă decât în alte regiuni. România a făcut destul de multe progrese în ultimii ani, avem infrastructură mai bună, în sistemul energetic mai sunt lucruri de făcut.

Ce vreau să spun este că până nu ne asigurăm că avem şi multe alte avantaje competitive e o mare greşeală să îl stricăm pe ăsta", a afirmat Radu Burnete. El e de părere că „cel puţin un deceniu" România mai are nevoie de „tipul de fiscalitate" pe care îl aplică acum. Burnete atrage atenţia asupra faptului că dacă politicienii nu au fost capabili că păstreze cotă unică şi au venit cu excepţii numeroase, va fi mai dificil se implementat un sistem progresiv de impozitare, care este gândit să funcţioneze pe bază de excepţii.

"Ne furăm singuri căciula"

Burnete susţine că cei aproximativ 5 milioane de angajaţi din sistemul privat nu pot susţine, prin taxele şi impozitele pe care le plătesc, întreg aparatul bugetar, care numără în acest moment peste 1,3 milioane de angajaţi. Radu Burnete avertizează că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%. Atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan au ca prioritate reducerea evaziunii fiscale, susţine consilierul: "Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta".

"Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public. Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează - media în regiune e de 75-76% - atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă. Mai departe, avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat", a explicat Radu Burnete.

Combaterea evaziunii fiscale va fi prioritară

"Şi acum ce-i de făcut? Pe de o parte, şi asta va deveni o prioritate şi a Administraţiei Prezidenţiale, dar cu siguranţă a guvernului, cu evaziunea fiscală şi cu economia gri. Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta. Deci asta trebuie închisă şi va uşura un pic acest raport între stat şi privat. Doi: ce cred că trebuie să facem este să ne uităm la arhitectura acestui stat. De ce spun asta? Sunt locuri, le vedeţi şi dumneavoastră, le văd şi cetăţenii, unde clar aparatul e subdimensionat, că durează foarte mult să obţii o autorizaţie. Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta şi public, dacă te uiţi la Consiliile Judeţene, unele au o sută de angajaţi, unele au patru sute de angajaţi. Ok, înţeleg că există diferenţe între judeţe, dar parcă nu e atât de mare", a conchis Radu Burnete.

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).

Cu cash se face cea mai mare evaziune

Burnete mai atrage atenţia că, în România, o mare parte din evaziunea fiscală se face cu bani cash, pentru că este "mai greu de văzut". În acest sens, limitarea plăţilor în numerar, decisă anul trecut de guvern, a intenţionat să aducă mai multe tranzacţii în sistemul bancar, unde pot fi urmărite de autorităţi, susţine Radu Burnete, care e un adept al plăţilor cu cardul: "Să ştiţi că nu prea mă prindeţi cu cash la mine".

"Eu nu cred că se va interzice cash-ul şi cred că inclusiv discuţiile care au fost în trecut apropo de limitarea plăţilor cash poate că n-au fost explicate suficient. Ideea e nu să nu poată folosi oamenii cash ca să îşi cumpere nişte lucruri. Sau dacă cineva vrea să-şi ţine nişte bani cash acasă, nu vrea cineva să interzică asta. Dar realitatea e că o mare parte din evaziunea fiscală se face cu bani cash. Este mai greu de văzut. Şi intenţia celor care mergeau în direcţia asta era să-i aducem în sistemul bancar ca să-i vedem. Dar până la urmă, trăim într-o democraţie. Eu nu eram în partea de guvernare, dar am văzut reacţia oamenilor şi ăsta e un mesaj: e un subiect sensibil şi trebuie tratat ca tare, nu-i o dramă", a spus Radu Burnete.