• Tweet

Un grup de diplomați cu experiență din cadrul Ministerului de Externe a transmis o scrisoare deschisă către ministrul de Extene, Oana Țoiu, dar și către președintele Nicușor Dan. Scrisoarea, trimisă sub rezerva anonimatului de teama eventualelor represalii, vorbește despre o situație critică în interiorul MAE.

Salarizarea este mult sub media celorlalte ministere, angajări și detașări pe pile, concursuri extrem de grele pentru admitere în MAE, dar și probleme legate de posibilitate de a avansa în gradul diplomatic.

Redăm integral scrisoarea deschisă a diplomaților din MAE:

„Am urmărit cu interes declarațiile dumneavoastră recente, în care am regăsit o parte din preocupările pe care atât eu, cât și foarte mulți dintre colegii mei (ai noștri) le împărtășim. Tocmai pentru că, în multe privințe suntem pe un teren comun, simt nevoia să adaug - cu toată considerația - câteva nuanțe care, poate, nu sunt la fel de vizibile sau, deși sunt vizibile, nu pot fi rostite cu aceeași ușurință.

1. Salariile
După tăierile făcute de Guvernul Boc, MAE, spre deosebire de alte ministere, a rămas în afara majorărilor salariale din anii următori. În afară de ajustările simbolice de anul trecut (Guvernul PSD/PNL 5% +5%), noi NU am beneficiat de aceleași majorări salariale ca alte categorii de bugetari.

Vă invităm, cu toată deschiderea, să faceți o comparație sinceră între MAE și celelalte ministere (sau alte instituții publice - îndrăznesc chiar să vă sugerez să vă raportați la instituții cu obiect de activitate similar) și să trageți propriile concluzii.

Cum se simt astăzi tăierile, când sunt aplicate uniform atât celor salarizați la un nivel decent, cât și celor care au rămas constant la coada grilei? Aici ne referim la cei care nu au avut șansa să plece la post și lucrează în Centrala MAE, căci, nu-i așa, avem nevoie de oameni și în Centrala MAE, nu doar în Serviciul Exterior.

E greu să descrii cum se simte, dar e mai simplu să demonstrezi cum se vede: cu un fluturaș de salariu din 2018 și unul din 2025. Arată la fel! Și asta înainte de tăieri. Cel de luna viitoare nu va mai arăta la fel, din păcate.

Și noi suntem la fel de siderați, cu atât mai mult cu cât în acești 7 ani ne-a crescut și gradația (vechimea în muncă) și nici așa nu e nicio diferență față de 2018.

Putem înțelege apelul la solidaritate în aceste momente dificile și cu toate acestea, oare nu este legitim să ne întrebăm dacă a existat aceeași solidaritate și în momentele în care alte categorii profesionale au beneficiat de majorări salariale consistente, în timp ce personalul MAE a rămas în afara acestor corecții/majorări.

A invoca astăzi sacrificiul colectiv devine o formulă lipsită de echitate, când un referent dintr-o primărie comunală câștigă (și a câștigat în ultimii ani) aproape dublu față de un diplomat la început de carieră, context în care apelul la solidaritate capătă valențe dezechilibrate (un soi de clișeu de-a dreptul trivial), iar cerința prin care suntem obligați să strângem cureaua ignoră faptul că noi nu (mai) avem o "centură decentă" (la noi nu mai ține cureaua).

2. Concursurile pentru admiterea în MAE
* Salariile - pentru cel mai mic grad diplomatic, în cazul tinerilor, proaspăt absolvenți cărora înțelegem că vă adresați, salariul net este de sub 4000 lei, după niște concursuri mai grele decât cele pentru admiterea la INM.

Aici vă puteți raporta la ultimul concurs, la care, deși au fost 80 de locuri, niciun candidat nu a trecut de a două probă (Profilul Afaceri Consulare), iar la cel precedent, cu 70 de locuri, 19 persoane au promovat, dintre care una a renunțat după ce a aflat salariul. Probabil vor mai renunța cei care sunt din afara Bucureștiului, când vor afla că, spre deosebire de detașați, care după câteva zile de pregătire pleacă direct la post, sunt obligați să stea în Centrala MAE minimum 1 an de zile!!! La una dintre comisiile de anul trecut s-a constatat că perioada minimă a fost de 2 ani, nu 1 an. Cine nu a avut 2 ani în Centrala MAE, a fost respins.

Minimum 1 an, cu un salariu sub 4000 lei, care se duce pe chirie, utilități și transport. Locuințele de intervenție/serviciu sunt dezafectate, imposibil de locuit, iar subvenția pentru chirie (asta în cazul în care nu există locuință disponibilă) e de maximum 800 lei. Din nou, nici aici nu ne comparăm cu alte ministere (MAI, MApN). Ca să nu mai spunem că până faci cererea, până se întrunește comisia, trece anul și nu mai primești nimic...

Da, la noi comisiile sunt o boală.

* încadrările în urma concursurilor și stabilirea gradului și a gradației:

a) funcționarii consulari angajați pe plan local - o anomalie juridică și instituțională

Deși desfășoară o activitate continuă, cu normă întreagă, în serviciul statului român - nu beneficiază nici măcar de recunoașterea vechimii în muncă, în cazul în care promovează un concurs organizat de MAE.

Acești funcționari, cetățeni români, activează în baza unei convenții civile de prestări servicii, deși raporturile de muncă îndeplinesc toate criteriile unui contract individual de muncă:

- locul muncii este stabilit exclusiv de către MAE (sediul oficiului consular);

- programul de lucru este de 40 de ore pe săptămână (normă întreagă);

- subordonarea este deplină, atribuțiile fiind stabilite și controlate de șeful secției consulare și diplomații coordonatori;

- prestatorul nu poate delega activitatea și nu își asumă riscul economic al muncii prestate.

Mai mult, acești funcționari nu dispun de libertatea de a-și organiza programul sau activitatea - condiții esențiale pentru o convenție civilă conform Codului civil și legislației fiscale. În mod paradoxal, deși exercită atribuții consulare de interes public, sub autoritatea statului român, vechimea acumulată nu le este recunoscută de însuși MAE!!!, și ajungem astfel la o dublă discriminare:

1. contractuală - prin negarea statutului real de salariat;

2. instituțională - prin excluderea vechimii din calculul drepturilor salariale și de carieră.

Această situație contravine nu doar principiilor de dreptul muncii (care interzic munca subordonată mascată prin convenții civile), ci și normelor europene privind egalitatea de tratament între categorii de lucrători aflați în situații comparabile.

Ar fi multe de spus aici, nu doar cu privire la recunoașterea vechimii în muncă, ci la faptul că, mai nou, în Regatul Spaniei funcționarii consulari pe plan local sunt/urmează să fie angajați în baza unor contracte de muncă, ca urmare a deciziilor unor instanțe de judecată din acest stat. Da! Tocmai am identificat tripla discriminare - funcționarii consulari pe plan local ai MAE RO din Regatul Spaniei și cei din alte state, atât din perspectiva statutului pe care îl au pe perioada în care își desfășoară activitatea pe plan local (salariu, concediu plătit, contribuții sociale plătite etc.), cât și în eventualitatea promovării unui concurs în MAE.

b) acordarea gradelor diplomatice/consulare în funcţie de vechimea în domenii de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe echivalentă cu stagiile pentru gradele consulare, conform Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 478/2020, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 222 din 19 martie 2020, Partea I, printre care și activitatea de avocat. Pentru avocat și notar public se vor lua în calcul perioadele în care a fost exercitată profesia, fără a avea suspendată această calitate, pe baza adeverințelor emise de barourile de înregistrare, respectiv de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România - un alt exemplu de discriminare tacită între profesioniști cu pregătire juridică echivalentă.

Astfel, activitatea desfășurată în calitate de avocat este recunoscută ca relevantă pentru stabilirea gradului diplomatic, pe baza unei simple adeverințe de la Barou, fără nicio evaluare a volumului sau a tipului activității. În schimb, activitatea desfășurată în calitate de consilier juridic - fie în administrația publică, fie în mediul privat - este exclusă, deși presupune sarcini comparabile. În practică, un consilier juridic poate instrumenta sute de dosare anual, în timp ce un avocat specializat pe o nișă îngustă și cu activitate redusă beneficiază de recunoaștere automată.

Această abordare creează o discrepanță nejustificată între două profesii reglementate prin lege.

În plus, în cazul detașărilor de la alte instituții (de cele mai multe ori, cum am arătat mai sus, în Serviciul Exterior) aceste distincții dispar: personalul trimis în străinătate își păstrează gradul/funcția indiferent dacă provine din domenii asimilate sau nu, ceea ce face cu atât mai neclar de ce, doar în cazul celor care acced prin concurs, se aplică filtre atât de restrictive.

În virtutea experienței dumneavoastră ca Președinte al Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Parlamentul României, avem încredere că această realitate nu va fi ignorată și că se vor face pași concreți pentru revizuirea criteriilor și includerea consilierilor juridici în categoriile de profesii relevante, la fel ca avocații și notarii, în spiritul echității, recunoașterii profesionale și al tratamentului egal între persoane aflate în situații comparabile.

3. Numirile politice în cazul consulilor generali
Situațiile în care diplomați de carieră, cu ani de experiență și rezultate în MAE, sunt respinși din procesul de selecție pentru funcții de conducere, în timp ce sunt numiți candidați fără nicio pregătire diplomatică, dar cu sprijin politic, subminează încrederea în instituție și compromit profesionalismul sistemului.

Avem exemple concrete - inclusiv recente - în care un medic ginecolog a fost numit consul general, deși pe acel post au aplicat diplomați de carieră cu experiență și expertiză în domeniul consular. Ne întrebăm, firesc: care sunt criteriile reale de selecție? Ce îi califică pe acești oameni? Cine își asumă consecințele unor astfel de decizii?

Să nu uităm că majoritatea cazurilor în care au fost numite persoane fără carieră diplomatică au generat, mai devreme sau mai târziu, scandaluri publice, articole de prima pagină, și prejudicii grave de imagine pentru MAE. Nu putem vorbi despre meritocrație, profesionalizare și reformă instituțională atâta timp cât cariera este înlocuită de carnetul de partid, iar reprezentarea externă a României devine teren de recompensă politică. Înțelegem și susținem setea de reformă, fie și "cu drujba", dar credem că aceasta e credibilă doar în măsura în care include toate perspectivele, adică inclusiv situațiile în care răul e generat de "politic".

4. Condițiile de muncă
A vorbi despre eficiență instituțională și atragerea de noi profesioniști în MAE presupune, în mod firesc, și asigurarea unor condiții de muncă minime, sigure și demne. Din păcate, realitatea din Centrală contrazice complet aceste principii. Lucrăm în birouri supraaglomerate, în clădiri vechi, unele cu bulină roșie, cu probleme structurale grave în caz de cutremur, în spații unde persistă mucegaiul, igrasia și lipsa de ventilație, iar condițiile sanitare sunt departe de orice standard european. În același timp, resursa umană este permanent subdimensionată, sarcinile se multiplică de la an la an, dar personalul rămâne același - sau chiar mai puțin.

Ni se spune că, prin retragerea detașaților, se vor scoate posturi în Serviciul Exterior pentru noi, cei din Centrală. Dar în acest scenariu, ne întrebăm legitim: cine va mai rămâne să susțină activitatea din țară? Cum vom acoperi golurile din direcțiile sub presiune continuă? Dacă scoatem oameni dintr-un sistem deja fragil, fără să consolidăm baza, nu facem decât să mutăm problema dintr-o parte în alta. În plus, mizăm pe faptul că o creștere a numărului de colegi din Centrală care se vor înscrie pentru a pleca la post în următoarea sesiune nu va fi percepută ca un răspuns la vreo schimbare pozitivă, întrucât, în realitate, aceasta va confirma doar dorința absolut justificată de a avea un trai decent, uneori după o carieră substanțială în Centrala MAE și, așa cum bine știți, în lipsa accesului la alte surse de venit (cu foarte mici excepții), conform statutului.

5. Promovarea în grad
Deși legislația prevede clar un stagiu de 4, 3 sau 2 ani între gradele diplomatice sau consulare, în practică, promovarea nu depinde doar de merit, ci și de „disponibilitatea posturilor din schemă". Astfel, chiar dacă zeci de diplomați îndeplinesc simultan toate condițiile legale, nu vor fi promovați toți, ci doar în limita posturilor rămase „libere" în schema de personal.

Această situație este cu atât mai problematică cu cât gradele diplomatice din schemă sunt ocupate adesea de detașați, cu statut temporar, în timp ce diplomații de carieră rămân blocați pe poziții inferioare, fără nicio vină. În loc să avem un sistem de promovare predictibil, bazat pe performanță și vechime, avem un mecanism opac, condiționat artificial de o schemă care nu reflectă dinamica reală a muncii din minister.

Mai mult decât atât, nici mecanismul de promovare la excepțional - care ar trebui să recompenseze performanța, implicarea și meritele evidente - nu funcționează real, fiind și el condiționat de disponibilitatea posturilor în schema de personal. Chiar și în cazurile în care un diplomat îndeplinește toate criteriile pentru promovare la jumătate de stagiu, recunoașterea meritelor sale este anulată administrativ de lipsa unui „loc disponibil". Se golește astfel de sens ideea de progres profesional bazat pe excelență și se transformă într-un proces aleatoriu, birocratic, lipsit de transparență și de perspectivă.

În același registru, trebuie menționat și că MAE nu are în prezent niciun mecanism real de motivare sau recunoaștere pentru diplomații care participă voluntar în misiuni dificile, în zone de risc, în evacuări sau situații de criză. Vorbim despre oameni care, din convingere și simț al datoriei, își asumă deplasări rapide, stres intens, expunere fizică și psihologică, dar fără ca experiența acumulată, capacitățile demonstrate sau contribuția personală să fie recompensate sau măcar recunoscute formal.

În plus, se conturează o inechitate sistemică între personalul din Centrala MAE și personalul detașat din alte instituții. Cei din Centrală, de regulă neeligibili pentru plecare la post în primii ani, sunt adesea singurii care susțin activitatea în țară și sunt trimiși în delegații de sprijin (temporare) - uneori repetate - în misiunile externe. În schimb, detașații din alte ministere/instituții beneficiază de acces direct la posturi externe, fără experiență prealabilă în Centrală și adesea fără a cunoaște specificul muncii diplomatice sau consulare.

În condițiile în care ne confruntăm cu un deficit real de personal, ar fi firesc ca și detașații - dacă prezența lor este într-adevăr necesară (și este în unele cazuri) - să parcurgă o perioadă minimă de activitate în Centrala MAE (de exemplu, 1 an), înainte de a fi trimiși în misiuni permanente, așa cum li se solicită și diplomaților de carieră. Această măsură ar contribui nu doar la echilibrarea sarcinilor și la înțelegerea mai profundă a sistemului intern, ci și la temperarea tentației unor detașări motivate strict de diferențele salariale dintre ministere, în condițiile în care, odată intrați în MAE, unii detașați beneficiază de un regim compensatoriu mai favorabil decât angajații MAE, fiind trimiși direct în Serviciul Exterior.

În același registru al disonanței dintre cerințe și susținerea reală a acestora, trebuie menționat și caracterul iluzoriu al indemnizației de reprezentare, care în prezent reprezintă 70 % din salariul de bază, acordat o singură dată pe an, o sumă modică (calculați cât primește diplomatul cu cel mai mic grad), adesea ridicolă în raport cu cerințele impuse.

Este o contradicție de fond: ni se cere să proiectăm imaginea unui stat european demn, bine reprezentat și credibil, în timp ce resursele puse la dispoziția noastră transmit exact contrariul.

Vă adresăm această scrisoare cu respectul cuvenit funcției pe care o ocupați și cu încrederea că o veți primi nu ca pe o critică ostilă, ci ca pe un exercițiu sincer de responsabilitate profesională și loialitate față de statul român. Într-un moment în care se vorbește tot mai mult despre reformă, solidaritate bugetară și eficiență administrativă, nu ne așteptăm la soluții magice și nu ne considerăm mai îndreptățiți decât alții, dar credem că este necesar ca resursa umană să fie tratată cu respect și echitate, nu doar în discursuri, ci și în deciziile administrative și bugetare. Reformarea reală a MAE nu se face doar prin restructurări de scheme sau echilibrarea bugetelor, ci și prin recunoașterea onestă a celor care țin sistemul în picioare - discret, dar esențial.

Vă solicităm, în acest spirit, să deschideți un dialog real, să corectați nedreptățile vizibile, să regândiți criteriile de promovare și mobilitate, să actualizați reperele financiare la realitatea din teren și, mai ales, să susțineți prin acțiune acea parte a ministerului care își face datoria în fiecare zi - chiar și atunci când nu se vede.

Mizăm pe faptul că funcția pe care o ocupați vă obligă să ascultați nu doar vocile din exterior, precum mass-media, ci și cele din interiorul instituției, fără tentația superficială de a invalida, prima facie, o întreagă categorie de profesioniști, mulți dintre ei fiind dedicați și responsabili în fiecare zi și care doar acum au prins glas.

Și un ultim gând: faptul că cei mai mulți dintre noi ezită să face grevă, deși ar trebui să avem acest drept, nu ne transformă în oameni care nu văd și care nu au așteptări legitime.

În speranța unei reacții deschise și fundamentate,

un grup de diplomați (nu detașați), care își iubesc meseria și vor rămâne dedicați, dar care s-au săturat, pe bună dreptate, de lipsa de respect și invalidarea gratuită arătată în mod constant de mulți miniștri de externe.", se arată în scrisoarea diplomaților din MAE.