Neasumarea demisiei duce la cangrena
Postat la: 09.07.2015 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Avem un exemplu, pe viu, a ceea ce înseamnă neasumarea, în politică, a răspunderii. Și neutilizarea atunci când este necesar a instrumentul demisiei. Să profităm de oportunitate. Să analizăm ce se întâmplă în PSD, din această perspectivă a neutilizării unui instrument democratic. Să vedem cum refuzul unei demisii poate produce implozia unui partid politic.
Astăzi, nimeni nu se mai îndoiește că Victor Ponta ar fi trebuit, cu mult timp în urmă, să facă un gest de bărbăție. Cam de pe vremea când îi făcea brânci lui Crin Antonescu din USL, pentru a candida la funcția prezidenţială, dar prefăcându-se, în același timp, că celălalt trădează și că el, vezi Doamne, este împins de la spate să-și asume și această responsabilitate a cursei prezidențiale. Când Crin Antonescu a constat că a fost înșelat, atât el, cât și partidul, și când rezultatele la europarlamentare s-au plasat sub așteptări, ce a făcut liderul PNL?
A anunțat public faptul că își asumă întreaga răspundere și, în consecință, a demisionat din calitatea de președinte PNL și a abandonat, mai mult sau mai puțin explicit, orice veleitate de natură prezidențială. Mai mult chiar, printr-un gest politic superb, pe care nu au puterea să-l facă, din nefericire, prea mulți oameni, Crin Antonescu a renunțat și la conducerea Senatului. Ce a făcut în acest timp fostul său partener din USL? Victor Ponta, care a rămas în partea din stânga a căruței care s-a rupt în două, a continuat să numere greșit, atât roțile, cât și caii, și s-a precipitat într-un război pe care l-a și pierdut, într-o manieră rușinoasă, în față lui Klaus Iohannis. Și nu numai că nu și-a asumat consecința, dar a perseverat în eroare.
Pierzând alegerile prezidențiale, în maniera în care a pierdut, Victor Ponta, nu numai că nu a avut demnitatea pe care trebuie să o aibă un conducător în asemenea situații, cea de a face pasul înapoi, dar a și încercat să-și umfle mușchii politici. În mod, pe cât de artificial, pe atât de nesănătos. El a anunțat, pur și simplu, că în campania prezidențială a fost înfrânt în calitatea sa de candidat la Cotroceni, dar că această înfrângere nu are, nici în clin, nici în mânecă, cu încrederea pe care cetățenii României o au pentru PSD. Și, ca atare, el va continua să conducă atât partidul, cât și Guvernul României, din postura acelui învingător care a fost cândva copreşedintele USL. S-a făcut că nu observă faptul că masivul vot popular al alegerilor din 2012 a fost dat pentru USL și nu pentru fiecare partid în parte. Iar masivul vot popular acordat lui Iohannis la prezidențiale a însemnat, totodată, și un refuz, cât se poate de explicit, al modului în care Victor Ponta a înțeles să facă politică.
Era momentul cel mai potrivit și, totodată, ultimul moment pentru ca PSD să intre în revizie generală, fără a înregistra prea mari pierderi. Ce s-ar fi întâmplat dacă Victor Ponta ar fi demisionat, fie și în al doisprezecelea ceas, imediat după pierderea alegerilor prezidențiale? PSD și-ar fi ales un nou președinte, un nou staff de conducere și ar fi optat pentru o orientare politică mai bine acordată la interesul public. Probabil că, în acele condiții, imediat după prezidențiale, PSD ar fi avut resursele să-și mențină majoritatea parlamentară și să-și adjudece, astfel, un al doilea mandat la Palatul Victoria.
Iar în caz contrar, ar fi intrat, pur și simplu, în opoziție, cedând insistențelor unui Mare Partid Național Liberal, în care apele încă nu se așezaseră, de a prelua puterea executivă. Apoi ar fi atacat cu înţelepciune, de câte ori era necesar, din băncile opoziției, binomul Iohannis - PNL. Și, probabil, ar fi avut succes. Cel mai sigur este însă că, procedând astfel, Ponta ar fi scos partidul dintr-o situație critică, iar partidul ar fi reușit să-și mențină guvernarea, devenind mai credibil printr-o altă conducere și un alt prim-ministru. Ponta însuși, după ce-și va fi consumat această amară experiență, dar și cu câștigurile date de scurta glorie a perioadei USL, ar fi putut reveni, reinventându-se, în câțiva ani în politica de vârf.
Cramponându-se de scaune, de scaunul de la Palatul Victoria, precum şi de scaunul de la conducerea partidului, după ce a zgâriat, fără succes, scaunul de la Cotroceni, Victor Ponta a fost silit, de o echipă din ce în ce mai mică de colaboratori rămăși fideli, să deschidă un nou front. În interiorul propriului partid. Și să lupte împotriva tuturor celor care, în mod rațional, doreau să inițieze o schimbare. În felul acesta, Ponta a slăbit, extrem de mult, partidul din interior.
Astăzi și în zilele următoare și în viitorul apropiat, PSD va plăti crunt oalele sparte de Victor Ponta și, în special, reducerea alarmantă a numărului de conducători reali pe care îi are. Prin transformarea unor activiști de vârf, dizidenți, prin eliminarea lor și prin reducerea altora la tăcere. Supapa care ar fi trebuit să fie demisia, instrument utilizat în mod constant în toate democrațiile și în toate partidele serioase din Europa, nu a mai putut funcționa. Așa că, astăzi, imaginea PSD este cea a unui partid cu frământări interne atât de grave, încât riscă o disoluție.
Sper, pentru echilibrul politic al democrației din România, atâta democrație cât a mai rămas, ca PSD să nu se rupă. Ca PSD să-i recupereze pe cei ostracizați politic de Victor Ponta și să-și aleagă, în mod liber, și nu dirijat de către acesta, și în mod cât se poate de democratic, o nouă conducere. Să nu uite cei din PSD că în spatele lor există, totuși, chiar și în aceste condiții, un uriaș bazin electoral, alcătuit din circa 30 % din cetățenii cu drept de vot al României. Iar partidul să nu-i dezamăgească. Chiar dacă pentru asta cangrena trebuie tăiată.
SR Stanescu
ULTIMA ORA
-
Guvernul german admite cu documente indubitabile că nu a existat nicio pandemie de Covid
Guvernul federal din Germania a fost forțat să recunoască faptul că așa-numiții "adepți ai teoriei conspirației" au avut dreptate în legătură cu tot ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei Covid.
-
Instalarea Guvernului Mondial intra în linie dreaptă: Marele Summit pentru Viitor pentru impunerea Agendei 2030
Ideea unui „summit pentru viitor" a apărut, oficial, la aniversarea a 75 de ani de la constituirea ONU; împlinirea acestei vârste rotunde a picat (coincidență) fix în 2020, Anno uno al pandemiei.
-
Ucraina și noua carne de tun: "Ne confruntăm cu un val de dezertări în rândul tinerilor recruți!"
Forțele armate ucrainene s-au plâns de valul de dezertări în rândul tinerilor recrutați, transmite postul de radio Europe1, citând un ofițer ucrainean.
-
Se confirmă teoria conform căreia persoanele vaccinate în pandemie sunt cei care au împrăștiat Covid peste tot
Cel mai recent studiu, realizat de medicii infecționiști de la Clinica Cleveland, Ohio, SUA, a demonstrat că numărul de doze de vaccin Covid este direct proporțional cu riscul de a contracta virusul. Lucrarea științifică reconfirmă studii anterioare, care au arătat că cei mai susceptibili de a se infecta cu SARS-Cov-2 sunt, de fapt, cei vaccinați, ceea ce pune într-o perspectivă diferită narativul oficial.
-
Poarta către Lumea de Dincolo a început să se deschidă. Lumea stiintifică e în panică preconizând urmări catastrofale
Megasurparea Batagay, supranumită „Poarta către Lumea de Dincolo", situată în Siberia, reprezintă una dintre cele mai dramatice manifestări ale schimbărilor climatice din regiune. Această formațiune geologică, care s-a dezvoltat inițial ca urmare a activităților umane și a fenomenelor naturale, continuă să crească într-un ritm alarmant.
-
O teorie a lui Einstein legată de găurile negre a fost demonstrată de oamenii de ştiinţă
Oamenii de ştiinţă au demonstrat una dintre teoriile lui Albert Einstein, dovedind nu doar existenţa unei regiuni "de plonjare" din jurul unei găuri negre în care materia se prăbuşeşte, ci şi a faptului că această zonă exercită unele dintre cele mai puternice forţe gravitaţionale identificate până în prezent în galaxie.
-
Ce-l asteaptă pe Klaus Iohannis. UE se pregătește pentru un război apocaliptic: apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară!
Comisia Europeană a anunţat joi rezultatele cererilor de propuneri din 2023 din cadrul Fondului european de apărare (FEA), în valoare de 1,031 de miliarde de euro sub formă de finanţare din partea UE, pentru a sprijini 54 de proiecte europene comune restante de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
-
Robert Fico nu a fost primul: Lista liderilor europeni care au fost ținta unor atentate
Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat şi rănit grav, miercuri, devenind cel mai recent lider european care a fost ţinta unei tentative de asasinat. Presa slovacă a declarat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 71 de ani, iar guvernul susţine că ar fi vorba de o motivaţie politică.
-
România Digitală: Cum vor fi raportate sesizările privind conținutul malițios Deepfake distribuite pe Tiktok, Facebook sau Google
Oricine va putea să încarce pe pagina de internet a Ministerului Digitalizării sesizări cu privire la conținutul audio/video manipulat digital (deepfake) distribuit pe internet în scopuri malițioase, iar mai departe analizarea și transmiterea datelor de la populație direct către administratorii marilor platforme se va face în maxim o oră, potrivit unui ordin publicat joi seara în Monitorul Oficial.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Cine e Atlantic Council - ce-l premiază pe Iohannis în SUA - un afront la adresa românilor!
- 2.Războiul împotriva Omului!
- 3.Trezește-te, popor român!
- 4.Dincolo de propaganda occidentală
- 5.Iohannis regretă primirea la Casa Albă
- 6.La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
- 7.Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
- 8.Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
- 9.Război pe teritoriul Transilvaniei. Viktor Orban, UDMR și Guvernul României, contra Miklos Banffy
- 10.O colonie n-are voie să dețină companii naționale strategice!
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu