• Tweet

Președintele Klaus Iohannis regretă deja, probabil, vizita la Casa Albă: în loc de încurajări pentru șefia NATO ori ridicări de vize, s-a întors cu o comandă de la Biden. Să dea Patriot lui Zelenski.

Complicată problemă, s-a văzut în conferința de presă de după întrevederea din Biroul Oval că liderul român e agitat. Unde s-a mai văzut pînă acum ca Iohannis să vorbească de consultări cu forțe politice de la noi în chestiuni de mare importanță? El, care nici vizita nu a anunțat-o decît după ce ajunsese în SUA. Explicația disconfortului e simplă: livrarea de sistem/e Patriot poate veni la pachet cu nici mai mult, nici mai puțin, decît acuzația de Înaltă Trădare, după carte.

Ce a spus Iohannis presei după ieșirea din Biroul Oval: "Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție. Este vorba de un singur sistem Patriot(...) Este unul funcțional, care va rămâne în România, celelalte, care sunt în faze avansate de operaționalizare, și despre unul dintre acestea era vorba".

În timp ce vorbea presei, ca și în întrevederea cu Biden - a remarcat toată lumea - președintele român și-a terorizat efectiv verigheta. A făcut asta dintr-un motiv foarte simplu: nu putea trînti cu paltonul, de nervi, ca altădată. Așa că a găsit altă refluare. De ce ar fi fost atît de stresat președintele? Să o luăm metodic.

De cînd a început conflictul din Ucraina se tot vorbește de livarea de către occidentali de sisteme HIMARS și Patriot, care să apere teritoriul de rachetele rusești și chiar să bombardeze teritoriul lui Putin, în replică. Miza cea mare era racheta cu rază lungă de acțiune capabilă să lovească la 600 km, ceea ce ar fi putut periclita serios teritoriul rusesc.

Se știe că nimeni nu a livrat așa ceva pînă acum, pentru că orice stat occidental înțelege cît de cruntă ar putea fi răzbunarea rușilor. Dar statele vestice ezită să livreze chiar și sisteme cu rază mai scurtă de acțiune.

România a comandat șapte baterii Patriot de la americani, a primit patru, dintre care unul singur e operațional, alte trei fiind în curs de finalizare. Primul sistem a venit cu puțin înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. De doi ani, statele vestice se invită reciproc la livrări de sisteme și se codesc, în timp ce Ucraina cere, cere, cere.

Luna trecută, miniştrii europeni de externe şi ai apărării au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot. SUA a votat în sfîrșit pachetul de miliarde pentru Ucraina, anunțînd atunci că vor furniza Ucrainei rachete Patriot pentru sistemele sale de apărare aeriană.

Dar, ulterior, Pentagonul a cerut României să dea Kievului o baterie Patriot. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat la începutul lunii că a vorbit cu aliații din Europa să trimită Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană. State europene, precum Grecia, Olanda, România, Spania și Suedia, dețin astfel de armament care ar putea fi livrat, dar, deocamdată, doar Germania a trimis un sistem și a promis alte două.

E firesc să existe ezitări mari față de livrarea de sisteme Patriot, pe bani sau gratis: oficiali din ţările menţionate spun clar că ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană. Ceea ce înseamnă că livrarea unei țări aflate în război de armament sofisticat și extrem de scump șubrezește apărarea propriei țări. Nu știm ce prevede legislația altor țări în materie de trădare. Dar știm ce prevede Codul penal român:

Art. 394. -
Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 398
Înalta trădare

Faptele prevăzute în art. 394-397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Președintele Klaus Iohannis, juridic vorbind, după carte, tocmai a intrat în contact direct cu reprezentantul unei puteri străine, Joe Biden, care i-a cerut să submineze capacitatea de apărare a României, prin dizlocarea a cel puțin un sfert din sistemele de apărare Patriot.

Din nefericire pentru Iohannis, Ciolacu, Tîlvar și restul membrilor CSAT, e o graniță extrem de fină între dorința de a ajuta o țară prietenă aflată la ananghie și subminarea controlată a apărării propriei țări. Euforia de moment se duce într-o zi, iar viitorii lideri ai României au drum deschis spre anchetarea responsbaililor pentru subminarea capacității de apărare a statului. Nici chiar războiul nu poate trece peste legi.

În cel de al doilea război mondial, Churchill l-a sunat pe Roosevelt cu o rugăminte disperată, reprodusă în filmul biografic de acum cîțiva ani:
"Churchill: - Ascultă, am sunat în legătură cu...navele voastre militare. Dacă ne-aţi împrumuta măcar 50 de distrugatoare mai vechi...
Roosevelt: - Da.
- Chiar şi 40 ar fi bine.
- Păi, eu...
- Am întrebat deja, dar mă tem că nu e posibil. Din cauza declaraţiei de neutralitate pe care am semnat-o anul trecut. Nu pot face nimic. Am încercat.
- Atunci aş putea... Am permisiunea ta pentru a trimite un portavion ca să ia avioanele P- 40 pe care le-am cumpărat de la voi?
- Iar m-ai prins. O nouă lege interzice transportul de echipamente militare.
- Da, dar deja le-am plătit! Le-am plătit cu banii pe care ni i-aţi împrumutat.
- Îmi pare foarte rău, Winston.
- Nu e nevoie să-ţi mai explic problemele cu care se va confrunta emisfera de vest dacă nu ne sprijiniţi cumva.
- Ştiu, ştiu. Mă gândesc la voi zi şi noapte.
- Ascultă, am putea, eventual... Spune-mi, dle preşedinte. Vreau să spun...Suntem în faţa unui destin groaznic.
- Am putea să ducem avioanele voastre la un kilometru de graniţa canadiană, iar voi să trimiteţi o echipă cu cai, din Canada, nimic motorizat, şi să le trageţi peste graniţă voi înşivă. Ce părere ai?
- Cai? Ai spus...o echipă cu cai?
- Le-aţi putea împinge voi.
- Afurisitele alea au roţi. Tu decizi. Putem face aşa, dle prim-ministru?
- Orice puteţi face în acest moment ar fi de mare ajutor.
- Noapte bună, Winston."

În plin război mondial, președintele SUA i-a refuzat premierului britanic livrarea avioanelor pe care britanicii le comandaseră și plătiseră, pentru că asta ar fi încălcat legile americane. E de înțeles, deci, de ce s-a "răzbunat" Iohannis pe verighetă: tocmai aflase pe pielea lui că primirea la Casa Albă riscă să-l coste teribil de scump. Print-un anunțul convocării CSAT președintele trage de timp. Dar nu prea mult.

Bogdan Tiberiu Iacob