Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu

Postat la: 25.04.2024 |

Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu

Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el însuși în ea. Și e greu de presupus că mai are vreo ieșire. Această capcană înseamnă alegeri locale anticipate, comasarea cu europarlamentarele și totul într-un singur tur. Pe liste comune. Și întreaga combinație a sărit în aer.

După ce s-a luptat în fel și chip pentru a o arunca peste bord pe Gabriela Firea, cel mai bine cotat politician pentru campania pe București, acum Marcel Ciolacu îi pupă mâna și picioarele. O scoate de la naftalină. După o întreagă lună pierdută, în care banii și toate eforturile umane investite în doctorul Cătălin Cîrstoiu s-au dus pe apa sâmbetei. Marcel Ciolacu, președintele celui mai puternic partid din România și premier totodată, stă ca un milog cu mâna întinsă la Cristian Popescu Piedone. Doar-doar acesta va renunța pur și simplu la campania pe care a susținut-o timp de o lună și se va întoarce în sector, îmbrâncindu-și fiul pentru a-i face loc la Capitală Gabrielei Firea. Piedone, care declară răspicat - și avem toate motivele să-l credem - că nu s-ar fi decis să candideze, dacă Gabriela Firea nu ar fi fost aruncată de pe șine - refuză acum, după atâtea eforturi, să pună coada între picioare și să schimbe frontul. În aceste condiții, auto-umilirea lui Marcel Ciolacu merge și mai departe. Cu mâna întinsă la Dan Voiculescu. Cel care se află în spatele partidului transformat în vehiculul politic al lui Piedone. Și în spatele Antenelor. Imaginați-vă: i-a promis acestuia, nici mai mult nici mai puțin, decât 20 de locuri în Parlament ca să-l retragă pe Piedone. Dar Piedone nu se mai dă retras. În aceste condiții, orice insistență a lui Dan Voiculescu ar fi sinucidere curată.

Bătrânii noștri spun că dacă ai avut ghinionul să cazi într-o groapă, e bine să nu dai prea mult din mâini și din picioare ca disperatul, pentru că atunci o sapi și o faci și mai adâncă. Cam în această situație se află Marcel Ciolacu după ce, la indicația dată printr-o mișcare de cross a lui Klaus Iohannis, a venit cu Cîrstoiu în coaliție și, fără niciun fel de analiză sau cercetare de piață, l-a introdus în cursa prezidențială. Acum, după ce această competiție se desfășoară în patru și în cursă a fost pe ultima sută de metri introdusă și Gabriela Firea, iar liberalii l-au adus pe Sebastian Burduja, sunt șanse foarte mari ca, încă patru ani, primar general al Capitalei să rămână tot catastrofalul Nicușor Dan. Și e de râsul curcilor: din ce în ce mai mulți analiști susțin că, de fapt, aceasta este o operațiune pusă la cale de americani pe mâna lui Klaus Iohannis și a celor doi corifei ai struțo-cămilei PSD-PNL, în scopul de a-i asigura actualului primar o victorie în alegeri și de a transforma această victorie în trambulină pentru Cotroceni. Așa o fi? Sau este doar o simplă fantezie generată de ridicolul situației în care s-a pus Marcel Ciolacu?

Ce s-ar fi întâmplat însă dacă alegerile locale s-ar fi desfășurat, așa cum era și normal, și democratic, în două tururi de scrutin? Nu într-unul singur. Ei bine, chiar în condițiile în care în cursă aleargă în acest moment patru competitori relativ redutabili, în finală ar fi rămas, așa cum decurg lucrurile, Nicușor Dan cu Piedone sau cu Gabriela Firea. Iar în turul doi, cel rămas în cursă dintre Piedone sau Firea ar fi câștigat fără doar și poate, primind cele mai multe dintre voturile candidaților rămași pe dinafară. Iar Marcel Ciolacu nu ar mai fi fost silit să transpire, cum transpiră acum, făcând eforturi supraomenești și probabil inutile pentru a repara ceea ce stricat.

Dintr-o altă perspectivă, analizând la rece ceea ce urmează să se întâmple, trebuie să ne uităm inevitabil la bazinele electorale ale celor trei competitori care se bat cu Nicușor Dan. Este adevărat că nu trebuie pus la locale semnul egalității absolute între forța unui partid și capacitatea unui candidat de a strânge voturi. Dar totuși, dacă ne uităm pe harta politică a Capitalei, observăm că PSD, condus chiar de Gabriela Firea, este de la distanță cel mai puternic partid. Dispune de cel mai mare bazin electoral. În principiu, întrucât se află și în fruntea organizației pe București, aleasă în unanimitate, și are și profilul unui primar general, chiar și așa, într-un singur tur de scrutin, Gabriela Firea ar trebui să strângă cele mai multe voturi. Chiar dacă intră în cursă cam prea târziu. La rândul său, Burduja, desemnat de PNL ca un candidat de sacrificiu, conduce totuși de mai multă vreme organizația liberală pe București. Deși este un candidat de sacrificiu, el trebuie, pentru a performa, să ridice în Capitală scorul PNL, cel puțin în ceea ce privește numărul de locuri în consiliu. Pentru Burduja nu se pune problema de a câștiga Primăria Generală. Pariul și respectiv mandatul său este doar acela de a avea un rezultat atât de bun, încât să ridice scorul partidului în București.

De acum încolo, cam la asta se va rezuma performanța competitorilor. Cât de mult va reuși Piedone să depășească scorul propriului partid, cât de aproape se va afla Gabriela Firea de procentele de peste 30% pe care le are PSD în București și în ce măsură Burduja va reuși să tragă în sus gloaba PNL în Capitală.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu

Postat la: 25.04.2024 |

0

Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el însuși în ea. Și e greu de presupus că mai are vreo ieșire. Această capcană înseamnă alegeri locale anticipate, comasarea cu europarlamentarele și totul într-un singur tur. Pe liste comune. Și întreaga combinație a sărit în aer.

După ce s-a luptat în fel și chip pentru a o arunca peste bord pe Gabriela Firea, cel mai bine cotat politician pentru campania pe București, acum Marcel Ciolacu îi pupă mâna și picioarele. O scoate de la naftalină. După o întreagă lună pierdută, în care banii și toate eforturile umane investite în doctorul Cătălin Cîrstoiu s-au dus pe apa sâmbetei. Marcel Ciolacu, președintele celui mai puternic partid din România și premier totodată, stă ca un milog cu mâna întinsă la Cristian Popescu Piedone. Doar-doar acesta va renunța pur și simplu la campania pe care a susținut-o timp de o lună și se va întoarce în sector, îmbrâncindu-și fiul pentru a-i face loc la Capitală Gabrielei Firea. Piedone, care declară răspicat - și avem toate motivele să-l credem - că nu s-ar fi decis să candideze, dacă Gabriela Firea nu ar fi fost aruncată de pe șine - refuză acum, după atâtea eforturi, să pună coada între picioare și să schimbe frontul. În aceste condiții, auto-umilirea lui Marcel Ciolacu merge și mai departe. Cu mâna întinsă la Dan Voiculescu. Cel care se află în spatele partidului transformat în vehiculul politic al lui Piedone. Și în spatele Antenelor. Imaginați-vă: i-a promis acestuia, nici mai mult nici mai puțin, decât 20 de locuri în Parlament ca să-l retragă pe Piedone. Dar Piedone nu se mai dă retras. În aceste condiții, orice insistență a lui Dan Voiculescu ar fi sinucidere curată.

Bătrânii noștri spun că dacă ai avut ghinionul să cazi într-o groapă, e bine să nu dai prea mult din mâini și din picioare ca disperatul, pentru că atunci o sapi și o faci și mai adâncă. Cam în această situație se află Marcel Ciolacu după ce, la indicația dată printr-o mișcare de cross a lui Klaus Iohannis, a venit cu Cîrstoiu în coaliție și, fără niciun fel de analiză sau cercetare de piață, l-a introdus în cursa prezidențială. Acum, după ce această competiție se desfășoară în patru și în cursă a fost pe ultima sută de metri introdusă și Gabriela Firea, iar liberalii l-au adus pe Sebastian Burduja, sunt șanse foarte mari ca, încă patru ani, primar general al Capitalei să rămână tot catastrofalul Nicușor Dan. Și e de râsul curcilor: din ce în ce mai mulți analiști susțin că, de fapt, aceasta este o operațiune pusă la cale de americani pe mâna lui Klaus Iohannis și a celor doi corifei ai struțo-cămilei PSD-PNL, în scopul de a-i asigura actualului primar o victorie în alegeri și de a transforma această victorie în trambulină pentru Cotroceni. Așa o fi? Sau este doar o simplă fantezie generată de ridicolul situației în care s-a pus Marcel Ciolacu?

Ce s-ar fi întâmplat însă dacă alegerile locale s-ar fi desfășurat, așa cum era și normal, și democratic, în două tururi de scrutin? Nu într-unul singur. Ei bine, chiar în condițiile în care în cursă aleargă în acest moment patru competitori relativ redutabili, în finală ar fi rămas, așa cum decurg lucrurile, Nicușor Dan cu Piedone sau cu Gabriela Firea. Iar în turul doi, cel rămas în cursă dintre Piedone sau Firea ar fi câștigat fără doar și poate, primind cele mai multe dintre voturile candidaților rămași pe dinafară. Iar Marcel Ciolacu nu ar mai fi fost silit să transpire, cum transpiră acum, făcând eforturi supraomenești și probabil inutile pentru a repara ceea ce stricat.

Dintr-o altă perspectivă, analizând la rece ceea ce urmează să se întâmple, trebuie să ne uităm inevitabil la bazinele electorale ale celor trei competitori care se bat cu Nicușor Dan. Este adevărat că nu trebuie pus la locale semnul egalității absolute între forța unui partid și capacitatea unui candidat de a strânge voturi. Dar totuși, dacă ne uităm pe harta politică a Capitalei, observăm că PSD, condus chiar de Gabriela Firea, este de la distanță cel mai puternic partid. Dispune de cel mai mare bazin electoral. În principiu, întrucât se află și în fruntea organizației pe București, aleasă în unanimitate, și are și profilul unui primar general, chiar și așa, într-un singur tur de scrutin, Gabriela Firea ar trebui să strângă cele mai multe voturi. Chiar dacă intră în cursă cam prea târziu. La rândul său, Burduja, desemnat de PNL ca un candidat de sacrificiu, conduce totuși de mai multă vreme organizația liberală pe București. Deși este un candidat de sacrificiu, el trebuie, pentru a performa, să ridice în Capitală scorul PNL, cel puțin în ceea ce privește numărul de locuri în consiliu. Pentru Burduja nu se pune problema de a câștiga Primăria Generală. Pariul și respectiv mandatul său este doar acela de a avea un rezultat atât de bun, încât să ridice scorul partidului în București.

De acum încolo, cam la asta se va rezuma performanța competitorilor. Cât de mult va reuși Piedone să depășească scorul propriului partid, cât de aproape se va afla Gabriela Firea de procentele de peste 30% pe care le are PSD în București și în ce măsură Burduja va reuși să tragă în sus gloaba PNL în Capitală.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE