Daune morale de un leu pentru un medic acuzat în pandemie că „a reușit să facă să moară un om teafăr și sănătos"

Postat la: 21.01.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

Soția unui bărbat de 58 de ani, decedat în pandemie după ce a ajuns la Spitalul din Târgu-Secuiesc, a fost dată în judecată, cerându-i-se daune morale de un leu, după ce a insultat doi medici.

Procesul s-a judecat la Judecătoria Târgu-Secuiesc. În proces, unul dintre medicii de la Spitalul din Târgu-Secuiesc a arătat că, după decesul unui bărbat ajuns la spital cu COVID-19 și mai multe boli asociate, soția defunctului a scris pe Facebook un mesaj ofensator.

„Mulțumiri cu recunoștință pentru medicul de familie doamna doctor (...) și pentru toți lucrătorii de la secția de interne domnului medic primar (...) că au reușit să facă să moară un om teafăr și sănătos, care până la vârsta de 58 ani nu a fost niciodată bolnav!!! O familie tristă", a fost mesajul pe care l-a postat femeia, șters de pe Facebook după trei zile.

În procesul deschis împotriva văduvei, medicul a arătat că „profesia de medic este una dintre profesiile cu rezonanță socială ridicată, mai ales în contextul pandemic cu coronavirusul Covid-19, de la care publicul și pacienții așteaptă un nivel înalt de profesionalism".

„Afirmația pârâtei în acest sens nu are o corespondență în realitate, ea însăși arătând prin întâmpinare că a realizat postarea dintr-o stare psihică alterată de decesul soțului său. De altfel, așa cum rezultă și din înscrisurile de la dosar, anterior indicate, cauzele morții au fost indicate cu precizie, au avut la bază afecțiuni medicale, iar pârâta a precizat expres că nu are obiecții asupra tratamentului și a diagnosticului", a arătat medicul care a cerut daune morale de un leu.

Avocatul medicului a arătat că „prin acuzațiile sale publice pârâta a adus atingere onoarei și demnității doctorului".

„După postarea comentariului a fost întrebat de prieteni, cunoștințe și chiar de către pacienți despre decesul lui ........, fiind pus în poziția de a fi nevoit să se apere, să se justifice pentru felul în care și-a exercitat profesia de medic.

În urma apariției acestui comentariu în spațiul public reclamantul nu simte că ar beneficia de aceeași libertate în discuțiile pe care le are cu pacienții în cadrul consultațiilor și își pune întrebarea cât de multe informații poate comunica acestora, fără să fie prejudiciat în viitor. Acest lucru duce la lipsa de încredere a pacienților în actul medical, ceea ce îl împiedică să își exercit profesia de medic, cât timp este nevoit să își justifice deciziile luate", a mai arătat avocatul medicului în instanță.

Verdictul instanței
Judecătoria Târgu-Secuiesc a admis cererea medicului și a obligat-o pe soția pacientului decedat să achite daune morale de un leu. Judecătorul a considerat că „pârâta a depăşit limitele acceptabile ale libertăţii de exprimare în condiţiile în care acest drept nu a fost exercitat cu bună-credinţă, iar prin postarea mesajului a adus atingere dreptului la demnitate al reclamantului".

„Prejudiciul este însă unul minim, potrivit celor mai sus arătate, astfel că, în cuantificarea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral, obligarea pârâtei la plata către reclamantul a sumei de un leu este suficientă în aprecierea instanţei", se mai arată în sentința Judecătoriei Târgu-Secuiesc, care nu este definitivă.

Judecătorul a respins, însă, cererea medicului ca soția pacientului mort să fie obligată să publice sentința, pe cheltuiala sa, în două ziare locale.

„Instanţa apreciază a fi lipsit de echitate ca pârâta să fie obligată şi la publicarea pe cheltuiala sa a hotărârii judecătoreşti pronunţate în cauză în două ziare de circulaţie locală, în condiţiile în care gradul de adresabilitate al ziarelor este mult ridicat faţă de cel al postării pârâtei pe pagina sa de Facebook.

În plus, nu poate fi exclusă generarea de noi comentarii şi reacţii negative la adresa atât a medicului reclamant cât şi a pârâtei, faţă de aceasta din urmă chiar la un nivel mai ridicat decât cel la care reclamantul a fost supus", a arătat judecătorul care a considerat că „recunoaşterea atingerii aduse dreptului reclamantului constituie ea însăşi o reparaţie importantă".