Marele Reset: Ce pregătesc Guvernul și Comisia Europeană pentru șoferi. Deținerea unei mașini va deveni tot mai costisitoare

Postat la: 08.07.2025 |

După creșterea TVA-ului, a accizelor la carburanți și a tarifelor pentru utilizarea drumurilor (rovinieta), Guvernul trebuie să ia în calcul și condițiile impuse la nivel european pentru continuarea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru aplicarea viitorului sistem de taxare a emisiilor de carbon - cunoscut sub denumirea ETS 2 (Emissions Trading System 2).

Acest nou mecanism european, care ar urma să intre în vigoare din 2027, va aduce taxe suplimentare pentru emisiile generate de transportul rutier și de consumul de gaze în sectorul rezidențial. Cu alte cuvinte, fie că folosești mașina, fie că încălzești locuința cu gaze naturale, va trebui să suporți costuri suplimentare pentru emisiile de CO₂ asociate. Mai exact, în prețul carburanților va fi inclusă și o taxă pe carbon, care acum nu există în prezent. Atât furnizorii de carburanți cât și cei de gaze livrate consumatorilor finali pentru încălzire vor fi obligați să cumpere aceste noi certificate de carbon, iar contravaloarea lor va fi inclusă în prețul de vânzare către clienții finali.

Consumul mediu pentru o familie din România cu automobil este de 48 de litri de benzină sau 54 de litri de motorină. Potrivit aceleiași surse, consumul mediu de gaz metan pentru o familie cu centrală de apartament este de 98 de metri cubi pe lună. La aceste valori, impactul mediu lunar asupra gospodăriilor al unui ETS 2 de 75 de euro/tona de CO2 ar fi de 13,8 euro pentru gospodăriile care au centrală pe gaz, 8.2 euro pentru cei cu automobil pe benzină și de 10.9 euro pentru cei cu auto diesel. Pe lângă această taxă europeană, România se luptă să îndeplinească „jaloanele" asumate prin PNRR pentru a avea acces la fondurile europene.

În februarie 2025, fostul ministru al finanțelor, actual viceprim-ministru, Tanczos Barna, declara că „este un jalon în PNRR privind modificarea impozitării mijloacelor de transport pentru a genera o mobilitate mai verde. (...) Acest lucru poate să însemne la anumite categorii de autoturisme taxe locale mai mari, pentru că majoritatea acestor taxe se duc în bugetul autorităţilor locale, pot însemna taxe mai mici la anumite mijloace de transport care sunt mai puţin poluante şi trebuie creat un echilibru astfel încât să fie motivant să circulăm cu mijloace de transport mai puţin poluante. (...) Cu siguranţă, această taxă nu va intra în vigoare în acest an, ci cel mai devreme pe 1 ianuarie 2026. De atunci, am putea plăti taxe mai mari în funcţie de maşinile pe care le avem şi dacă poluează mai mult, sau mai mici, dacă avem maşini mai puţin poluante, depinde de modul în care se echilibrează acest lucru. Sigur, maşinile mai puţin poluante vor fi taxate mai puţin decât cele care sunt mai poluante".

Apoi, în primăvara acestui an, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, menționa că solicitarea de plată numărul patru a PNRR se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, aceasta fiind dependentă de îndeplinirea unor condiții stricte. Ce înseamnă această taxă „de poluare pentru mijloacele de transport" nu a fost niciodată explicat cu claritate, însă, dacă în cazul vehiculelor comerciale peste 3,5 tone o astfel de măsură ar putea fi asimilată viitoarei TollRo - un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă și va fi calculat pentru fiecare kilometru parcurs - , în cel al autoturismelor detaliile lipsesc cu desăvârșire.

„Este o cerere de plată importantă atât din perspectiva valorii acesteia, dar şi din perspectiva reformelor pe care le cuprinde. Este vorba de reforma fiscală, taxa de poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei, cu legislaţia secundară pe care o avem de aprobat până la depunerea Cererii de plată, legile justiţiei, Codul urbanismului împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a Romsilva şi, desigur, strategia hidrogenului şi strategia biodiversităţii", menționa Marcel Boloş în mai 2025.