• Tweet

La 35 de ani de la Revoluție, sondajele de opinie indică un nivel de insatisfacție major al cetățenilor față de conducerea țării și mult pesimism în privința viitorului. Corelat cu aceste aspecte este deseori și subiectul exploatării ineficiente a resurselor naturale, în interesul asigurării bunăstării cetățenilor.

Încrederea cetățenilor în instituții precum Guvernul, Parlamentul și Administrația Prezidențială este tot mai scăzută. În ultimii ani, acestea au înregistrat cote de încredere de aproximativ 10-15%. Totodată, potrivit unui sondaj recent realizat de FlashData, 71% dintre cei chestionați sunt de părere că România se îndreaptă într-o direcție greșită. De asemenea, la nivelul UE, țara noastră este lider la emigrare: între 100.000 și 200.000 de români pleacă anual în Vest, „în exil economic", deci pentru un trai mai bun; iar 56% dintre copiii lăsați în grija rudelor nu au mai petrecut timp în compania părinților.

Inevitabil, exploatarea resurselor naturale devine un important subiect pentru dezbatere în spațiul public, în perioadele de criză socială, politică și economică. Opozanții au criticat de-a lungul timpului clasa politică pentru că nu dorește și/sau nu poate să lanseze proiecte solide, prin intermediul cărora să fie generat un nivel de trai mult mai ridicat pentru populație, pornind de la exploatarea inteligentă și de bună-credință a resurselor naturale.

În ce măsură este justificată această pretenție ridicată de mulți dintre români?  AI-ul de la Perplexity a înșirat o parte a resurselor naturale de care dispune România, ceea ce creează pentru țara noastră un portret complet.

„Raportat la resursele naturale ale țării, România ar trebui să se situeze pe un loc relativ avantajos în Europa în ceea ce privește nivelul de trai, dat fiind că dispune de resurse importante, precum soluri fertile (cernoziom în câmpii), păduri semnificative (27% din suprafață), resurse energetice (lignit, gaz metan, petrol), sare și alte resurse minerale, amplasate geografic în mod divers (Câmpia Română, Carpații etc.). Această bogăție naturală i-ar putea conferi un avantaj comparativ pentru susținerea dezvoltării economice și creșterii nivelului de trai (...)", a notat chatbotul de la Perplexity.

România ar trebui să fie în prima jumătate a țărilor din UE din punctul de vedere al prosperității, dar figurează printre ultimele locuri, potrivit AI-ului. Explicațiile: resursele naturale nu sunt bine valorificate, lipsa politicilor economice, lipsa infrastructurii etc. Astfel, concluzia AI-ului de la Perplexity este următoarea:

„Pe scurt: potrivit resurselor naturale disponibile, România ar trebui să fie o țară cu nivel de trai mediu spre ridicat în Europa. În realitate, România ocupă unul dintre locurile inferioare în UE în ceea ce privește nivelul de trai și dezvoltarea economică, fiind situată în jurul poziției 12 ca mărime a economiei și sub media UE la indicele de dezvoltare. Gestionarea și utilizarea resurselor este nesustenabilă, România trăind deja ‘pe datorie ecologică' (consumând rapid resursele naturale).

Această diferență indică faptul că resursele naturale nu sunt optim valorificate pentru creșterea nivelului de trai, iar România trebuie să-și îmbunătățească fundamental politicile economice, infrastructura și gestionarea durabilă a resurselor pentru a se alinia cu nivelul de trai al țărilor UE mai dezvoltate. Aceasta este situația conform celor mai recente analize și date oficiale din 2025".

Locul 10, fezabil pentru români, din punctul de vedere al nivelului de trai, potrivit AI-ului de la Grok. „Cu resursele sale naturale, România ar putea aspira la un nivel de trai comparabil cu țări din Europa Centrală, precum Cehia"

Serviciul de AI de la Grok a trecut, de asemenea, în revistă principalele bogății ale României și subliniază rolul major al agriculturii, în economie:

„România dispune de resurse naturale considerabile pentru dimensiunea sa, incluzând cărbune, minereu de fier, cupru, uraniu, aur, argint, gaze naturale, petrol, hidroenergie și teren agricol fertil (peste 10 milioane de hectare). De asemenea, țara are un sector energetic diversificat, cu accent pe hidroenergie, nuclear și combustibili fosili, și a devenit recent exportator de gaze naturale. Agricultura joacă un rol important, cu 26% din populație implicată și contribuind cu 4,3% la PIB, una dintre cele mai mari ponderi din Europa. Aceste resurse ar putea poziționa România într-o poziție superioară în clasamentul nivelului de trai, dacă ar fi gestionate eficient".

Productivitatea resurselor României este de trei ori mai slabă decât media UE, subliniază AI-ul:

„Pe baza resurselor naturale, România ar putea fi plasată, teoretic, între locurile 10-15 în Europa (inclusiv țările non-UE) pentru nivelul de trai, datorită diversității și abundenței resurselor sale. Țări precum Norvegia, Rusia sau Marea Britanie ocupă poziții superioare datorită rezervelor mari de petrol și gaze, în timp ce țări din Europa Centrală și de Est, cu resurse mai limitate (de exemplu, Slovacia sau Ungaria), ar fi sub România. Totuși, acest loc teoretic depinde de factori precum eficiența exploatării, investițiile în infrastructură și politici economice. România are un dezavantaj semnificativ în productivitatea resurselor, fiind cea mai slabă din UE, cu 0,732 euro/kg comparativ cu media UE de 2,228 euro/kg".

Productivitatea resurselor este un indicator ce măsoară eficiența utilizării resurselor precum materiile prime, energia, apa în raport cu producția economică, exprimată de obicei ca PIB pe unitate de resurse consumate (euro/kg de resurse). Potrivit Eurostat, Germania are o productivitate a resurselor de 2,47 euro/kg, iar Franța, de 2,58 euro/kg.

Țara noastră se află în subsol la nivelul UE, din punctul de vedere al nivelului de trai, iar Grok aduce în atenție un studiu mai vechi, din 2018.

„În prezent, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană (locul 27 din 27) în ceea ce privește nivelul de trai, conform indicelui Social Progress Index 2018 și altor indicatori precum consumul individual pe capita (AIC), care în 2012 era la 48% din media UE. Deși PIB-ul pe cap de locuitor (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) a crescut de la 44% din media UE în 2007 la 72% în 2022, România rămâne în urma altor state membre. Venitul median anual al românilor este cel mai scăzut din UE, la 4.267 euro în 2022, iar sărăcia relativă afectează aproximativ 20% din populație".

Grok a oferit, de asemenea, propria explicație pentru situația în care se află România. Serviciul de AI menționat a evocat în plus și corupția, respectiv discrepanțele economice dintre regiuni. Astfel, potrivit Grok: „De ce există această discrepanță?

- Productivitate scăzută a resurselor: România utilizează ineficient resursele naturale, având cea mai slabă productivitate a resurselor din UE, ceea ce limitează impactul economic al acestora.

- Corupție și ineficiență instituțională: Indicele de percepție a corupției plasează România pe locul 68 global, sub media globală, ceea ce afectează alocarea resurselor și investițiile.

- Disparități regionale și sărăcie: Sărăcia persistentă, mai ales în zonele rurale, și inegalitățile economice între regiuni reduc nivelul general de trai.

- Investiții insuficiente: Infrastructura învechită și lipsa investițiilor în sectoare cheie, cum ar fi educația și sănătatea, limitează dezvoltarea economică".

În concluzie, Grok este de părere că românii pot aspira, de la locul 27 în UE, la locul 10 ca nivel de trai, la nivelul întregii Europe.

„Cu resursele sale naturale, România ar putea aspira la un nivel de trai comparabil cu țări din Europa Centrală, precum Cehia sau Slovenia, situându-se între locurile 10-15 în Europa. În prezent, însă, rămâne pe ultimul loc în UE (locul 27) din cauza ineficienței în gestionarea resurselor, corupției și disparităților economice. Pentru a-și atinge potențialul, România ar trebui să accelereze reformele structurale, să îmbunătățească guvernanța și să investească în educație, sănătate și infrastructură", a concluzionat Grok.

Alte date relevante privind România
- La nivelul UE, din 27 de state, România are cea de-a 9-a suprafață;

- România este pe locul 6 în UE din punctul de vedere al populației;

- România ocupă locul 6 din punctul de vedere al numărului de europarlamentari, la egalitate cu Polonia, 33 de europarlamentari