• Tweet

Ministerul Justiției a transmis, luni, două propuneri noi pentru șefia Parchetului General și la DNA: Alex Florența, respectiv Marius Voineag, propunerile Ministerului Justiției.

Procedura presupune ca Ministerul Justiției să trimită propunerile pentru avizul consultativ la secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă avizul este negativ, atunci Ministerul Justiției va relua interviul cu candidatul propus pe temele sesizate de secția de procurori din CSM. În urma interviului, Ministerul Justiției poate sau nu să își susțină propunerea, care este înaintată președintelui. Klaus Iohannis are decizia finală.

Marius Voineag este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul General și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. Procurorul Voineag a scris în declarația sa de avere că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.

Alex Florin Florenţa, candidat pentru funcţia de procuror general, a afirmat, luni, că, în momentul de faţă, Ministerul Public nu îşi mai asumă niciun rol activ în ceea ce înseamnă demararea unor anchete penale.

„Când am vorbit de pasivitate (...) m-am referit la faptul că, în momentul de faţă, Ministerul Public nu-şi mai asumă niciun rol activ în ce înseamnă demararea unor anchete penale şi în identificarea, mai ales, a domeniilor prioritare, dincolo de nişte declaraţii de bune intenţii pe care ni le asumăm câteodată în câte un proiect de bilanţ sau alt document similar. Tot ce ţine de componenta de cunoaştere a fenomenului infracţional este în momentul de faţă şi a fost de-a lungul timpului externalizată total. Considerăm de fiecare dată că orice altă instituţie trebuie să se ocupe de acest fenomen, dar nu şi noi. În al doilea rând, avem o externalizare totală a ceea ce înseamnă capacitatea şi voinţa de demarare a unor anchete penale şi făceam referire la ceea ce înseamnă intenţia redusă la nivelul Ministerului Public, în momentul de faţă, de existenţa unor sesizări din oficiu", a declarat Alex Florenţa, în cadrul interviului pentru şefia Parchetului General.

În opinia sa, există o situaţie „atipică", în care se aşteaptă „de fiecare dată" sesizări din partea altor instituţii.

„Trebuie să plecăm aici de la ideea că în marea majoritate a cazurilor în care vorbim de criminalitate de un anumit nivel de complexitate, acea criminalitate gravă de care vorbim pe toate palierele ei, în marea majoritate a acestor infracţiuni Codul de procedură penală şi, în general, legile speciale instituie obligativitatea urmăririi penale proprii a procurorului. Mi se pare că suntem într-o situaţie atipică în care aşteptăm de fiecare dată informări, sesizări din partea altor instituţii, fie ele persoane fizice, persoane juridice, în acelaşi timp, noi avem obligaţia de a efectua anchetă penală proprie în domeniile sensibile de criminalitate şi nu prea văd cum se combină cele două atâta timp cât tu aştepţi permanent materie primă din partea altor instituţii şi aştepţi să lucrezi numai pe ce doreşte altul să lucrezi la acel moment", a explicat procurorul.

Potrivit acestuia, trebuie identificate variante pentru obţinerea unor sesizări din oficiu.

„Va trebui să fim mult mai implicaţi în procesul decizional care ne priveşte pe noi înşine, în sensul de identificare a unor domenii cu adevărat prioritate şi apoi să identificăm variantele prin care să obţinem sesizări din oficiu, dosare şi anchete eficiente în acele domenii", a arătat Alex Florenţa, care este procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Comunicatul Ministerului Justiției

În data de 20, 21 și 24 februarie 2023, s-au desfășurat la sediul Ministerului Justiției interviurile pentru funcțiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Șef al DNA, respectiv Procuror Șef al DIICOT.

Procedura de interviuri publice pentru selecția propunerilor a fost introdusă inițial în practica ministrului Justiției încă din anul 2020, cu ocazia selecției precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege și este în prezent prevăzută de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1105/2022 și prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022.

Interviurile au fost desfășurate în fața Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE și compusă din ministrul Justiției, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiţiei şi ceilalți membri ai Comisiei de interviu.

În calitate de Ministru al Justiției, transmit pe această cale mulțumiri și felicitări tuturor candidaților, pentru responsabilitatea asumării candidaturilor și prestația profesională de înalt nivel tehnic, experiența, expertiza și prestanța demonstrate pe parcursul interviurilor, precum și pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management și substanțialul conținut profesional al dosarelor de candidatură.

Aceste atribute au fost unanim constatate de toți membrii Comisiei de interviu, toți candidații ridicându-se la nivelul cerut de exigențele interviurilor, provocările funcțiilor pentru care au candidat și având capacitatea profesională de a le exercita cu succes.

Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesioniști și lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror.

Cele trei funcții pentru care au fost susținute interviurile fac parte din "infrastructura" funcțională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcționeze armonizat și coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcțiilor de procurori șefi de rang înalt, în beneficiul cetățenilor.

În analiza candidaturilor și formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei, au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare. Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității.

Rezultatele obținute în exercitarea funcțiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat. Fiecare mandat se desfășoară în contexte instituționale și având în față provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care țin de starea și nevoile instituției la fiecare stadiu de evoluție a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obținute în funcțiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui și implicit poate fi legitim privită de acesta, precum și de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînțeles. Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare.

Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecțiilor de funcționalitate și performanță, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituțiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă și cele viitoare de dezvoltare instituțională.

Este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT.

Fiecare și toate dintre aceste coordonate și criterii esențiale enumerate exemplificativ, precum și altele, precum ar fi abilitățile de comunicare și capacitatea psihologică și coerența viziunii prin care să inspire, să coaguleze și să emuleze echipele, să proiecteze obiective și să atragă încrederea membrilor instituției în misiunea acesteia și a cetățenilor în acțiunea instituției au fost luate în considerare și cântărite în raport de cele demonstrate de candidați în cadrul întregii proceduri, dar și în cariera anterioară.

De aceea, fiecare propunere ce urmează a fi făcută trebuie privită prin sfera acestor criterii și deziderate enunțate, din perspectivă instituțională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulți profesioniști deja consacrați, cu atât mai puțin precum o invalidare profesională a candidaților neselectați, care sunt și vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizați, procurori distinși prin înaltă valoare ai Ministerului Public.

Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele:

Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;
Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.
Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor.