• Tweet

Comunicat de presa. Cui servește legea Bănicioiu-MEBO promovată de Guvernul Ponta?: cetățenii vor plăti de două ori aceleași servicii medicale; calitatea serviciilor medicale va avea de suferit și vor apărea greșeli datorate abordării selective a pacienților; veniturile spitalelor publice vor scade, pentru că incasările din subînchirierea spitalelor vor fi mai mici decât cele provenite din serviciile medicale, care acum vor fi deturnate către o piața pseudo privată; amestecarea utilizării serviciilor medicale în regim public cu regim pseudo privat va reprezenta o concurență neloială față de serviciile medicale acordate în regim privat; vor apare diferențe marcante și nedrepte în cadrul personalului aceluiași spital, ceea ce va duce la creșterea veniturile unor anumiți medici.

În şedinţa din 9 iunie 2015 a plenului Senatului, cu 54 voturi ai PSD și LC, a fost aprobată propunerea legislativă cu privire la prestarea de servicii şi acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice, detalii aici (VIDEO) http://youtu.be/afE13IGxrVo și aici http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18811

Urmează votul Camerei Deputaților.

Este oare această lege în interesul creșterii salarizării medicilor? Nu toți medicii și cadrele medii ale spitalului se pot angaja în servicii private la cererea pacienților pentru că nu toate serviciile sunt solicitate în aceeași măsură. Deși pacienții ar trebui să fie îngrijiți de o echipă medicală capabilă să identifice și să trateze toate problemele medicale importante, concomitent, vor apare diferențe marcante și nedrepte în cadrul personalului aceluiași spital, ceea ce va duce la creșterea veniturile doar a unor anumiți medici. Calitatea serviciilor medicale va avea de suferit și vor apărea greșeli datorate abordării selective a pacienților.

Este această lege în interesul pacienților? Baza materiala și imobilele spitalelor publice au fost plătite de către cetățeni prin impozite și taxe, iar prețurile de subînchiriere a spitalelor ar trebui să facă obiectul unei analize competente și depolitizate, prin prisma cost-eficienței și a oportunității acestui model economic al subînchirierii spitalelor doar către salariați. Înființarea unei astfel de instituții în România a respinsă de Guvernul Ponta-PSD.

O altă formă de stabilire corectă a prețului subînchirierii spitalelor ar fi fost licitația publică, prin jocul liber al cererii și ofertei, cu respectarea legislației instrăinării temporare a bunurilor publice. Însă, legea Banicioiu-MEBO votată de Senat, ocolește principiile concurenței, a economiei de piață și a statului de drept, acordând politrucilor de la Ministerul Sănătății dreptul de stabili costurile subînchirierii spitalelor, fără să dețină competențe dovedite în stabilirea corectă a costurilor și nici legitimitatea necesară primită din partea asiguraților de a dispune discreționar de bunurile acestora. Cetățenii vor plăti de două ori aceleași servicii medicale, odată în calitate de asigurați și a doua oară, în calitatea de pacienți, când vor plăti aceste servicii și în regim pseudo privat.

Este oare această lege în interesul spitalelor publice? Serviciile medicale ce puteau fi prestate de spitalele publice și decontate la Casa de Asigurări, acum vor putea fi efectuate și decontate de către unii salariați ai spitalului. Definirea corectă și separarea costurilor reale dintr-un spital, nu se va afla la dispoziția conducerii spitalului, ci a funcționarilor Ministerului Sănătății, fapt ce va ducă la încărcarea nejustificată a costurilor și a bugetelor spitalelor publice. Veniturile spitalelor publice vor scade, pentru că incasările din subînchirierea spitalelor, neincluzând valoarea adăugată a prestației medicilor, ci doar a utilizării bunurilor, vor fi mai mici decât incasările din serviciile medicale, care acum vor fi deturnate către o piața pseudo privată.

Este oare această lege în interesul sectorului privat? În detrimentul competiției reale din piața privată, tarifele foarte mici de subînchiriere, a bunurilor și spațiilor din spitalele publice, stabilite de politrucii de la Ministerul Sănătății, vor fi accesibile salariaților din spitale aflați în relații privilegiate cu conducerea spitalelor, la rândul ei, adesea, numită pe criterii politice. Prin amestecarea celor două forme de administrare a spitalelor, publică și pseudo privată, piața privata va fi perturbată de unii care, prin mijloace neconcurențiale, vor avea accesul la bunurile din spitale, pentru care nu vor plăti un preț corect. Amestecarea utilizării serviciilor medicale în regim public cu regim pseudo privat va genera o formă gri de organizare economică, care va avea acces la resurse publice în conditii neconcurențiale, generând o concurență neloială față de ambele tipuri de servicii medicale, acordate în regim public și privat.

Această inițiativă legislativă presupune că unii pacienți asigurați ar dori să obțină servicii medicale la cerere, cu plată, de la anumiți medici cu renume, inițiatorii presupunând că serviciile medicale se asigură la cererea pacientului. Numai consultul medical poate fi la cererea pacientului, celelalte servicii sunt recomandate de medicul specialist și pacientul le acceptă sau le respinge, după ce a fost informat în legătură cu posibila evoluție a bolii fără tratament și aplicând tratamentul, decizia lui fiind suverană. Un pacient asigurat care necesită un anumit tratament recomandat de medic are dreptul la gratuitate, conform pachetului de bază al serviciilor medicale asigurate, iar medicul care recomandă tratamentul, este dator să îl și aplice, în mod gratuit.

Prioritizarea de către medici a celor care plătesc serviciile, față de cei care nu plătesc aceste servicii private și solicitarea unei plăți pentru aceste servicii asigurate ar fi ilegală, neconstituțională - îngrădind dreptul la îngrijire medicală - și imorală, pentru că ar presupune plătirea de două ori a serviciilor respective, o dată prin asigurarea medicală și a doua oară prin plata directă. În prezent, există prevederi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății care permit organizarea, în spitalele publice, a unor secții cu caracter privat sau saloane private în secțiile publice, unde se pot oferi servicii în regim privat parțial sau total, dar în timpul normat de lucru al personalului spitalului. Aceste servicii aduc și acum venituri suplimentare spitalelor publice și medicilor acestora. Nu este necesară o nouă lege pentru reglementarea acestor servicii, ci, eventual, îmbunătățirea prevederilor legii existente.

Această propunere dorește să permită medicilor solicitați intens de pacienți să desfășoare activitate cu plată, la cererea pacienților, în spitalele publice, în afara programului normal de lucru, fără a afecta funcționarea normală a spitalului respectiv. Da, veniturile medicilor sunt scandalos de mici în comparație cu pregătirea și responsabilitatea acestora și statul ar trebui să găsească modalitatea de a crește aceste venituri pentru a evita exodul permanent al medicilor peste hotare. Sporirea veniturilor medicilor nu ar trebui să se facă, însă, printr-o muncă suplimentară, în timpul fiziologic de odihnă al acestora, ci prin retribuirea corespunzătoare a orei de muncă. Un medic obosit după o zi de muncă pentru tratarea pacienților care beneficiază de asigurarea publică de sănătate nu poate acorda servicii de calitate cu plată, în afara programului normat. S-ar încalcă atât constrângerile biologice privind odihna și recreerea, cât și prevederile Codului muncii. Ar suferi, fie pacienții asigurați public, fie pacienții plătitori.

Senator Vasile Todirascu