Drone și recuperatori privați pe urmele românilor care nu-și plătesc taxele la timp. Un fost judecător CCR explică ce abuzuri poate crea legea anunțată de Guvern

Postat la: 22.07.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, alături de premierul Ilie Bolojan, au anunțat pregătirea cadrului legal pentru utilizarea dronelor la inventarierea construcțiilor neînregistrate sau cu restanțe fiscale, precum și posibilitatea ca primăriile să externalizeze la firme de executare fiscală încasarea taxelor neplătite.

„Propunem instituirea unor mecanisme moderne, de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru primărie ca, prin utilizarea dronelor, să poată să identifice aceste imobile", a declarat Cseke Attila.

Ministrul a subliniat că tehnologia de tip drone va scuti inspectorii de parcurgerea terenului. „Aceste drone astăzi sunt capabile și să facă măsurători. Pe baza acestor măsurători, se va deschide rol fiscal pentru cetățenii care nu și-au declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără", a explicat ministrul Dezvoltării.

În plus, autoritățile locale ar urma să obțină posibilitatea de a externaliza colectarea restanțelor fiscale către firme specializate în executare silită. Conform propunerii, cheltuielile cu executarea vor fi suportate integral de debitor.

„Vom propune ca autoritățile locale, primăriile, să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală. O mențiune aici: cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului", a mai precizat Cseke Attila.

Un alt element important anunțat în cadrul conferinței se referă la condiționarea eliberării autorizațiilor de construire: acestea vor fi acordate doar persoanelor care sunt eligibile fiscal, adică și-au achitat toate taxele și amenzile, iar înainte de emiterea autorizației, primăria va efectua verificări preventive, folosind datele colectate cu ajutorul dronelor, pentru a confirma că beneficiarul nu deține construcții nedeclarate.

Redacția Ziare.com l-a contactat pe juristul Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale a României, pentru a clarifica dacă legea poate fi atacată cu succes la CCR. Întrebat dacă proiectul normativ ar putea încălca dreptul la viață privată, juristul a răspuns afirmativ, completând cu faptul că o astfel de lege ar putea duce și la simplificarea procedurilor pentru chemarea în instanță, realizându-se mai departe abuzuri.

„Sigur că da. Problema, așa cum o văd eu, e că, deși legea ar putea încălca Constituția, aceasta tot va trece. În această eventualitate s-ar crea o situație foarte complicată pentru majoritatea persoanelor care au datorii din cauza anumitor greșeli. Iar apoi, când acele datorii se vor externaliza, acele persoane vor fi chemate în instanță, iar așa cum arată peisajul politic, e posibil ca Executivul să facă un pas suplimentar și să simplifice procedurile. Putem ajunge în situații în care persoana nu se poate apăra", a declarat fostul judecător CCR.

Întrebat ce alte articole din Constituție ar mai putea fi încălcate, în afară de dreptul la viață privată, juristul a mai oferit câteva exemple.

„Mai putem vorbi despre încălcarea dreptului la liberă inițiativă, dreptul la proprietate, accesul liber la justiție ar fi îngreunat prin lipsa unor protecții legale ale învinuiților. Însă, repet, n-aș băga mâna în foc referitor la o respingere a proiectului din partea CCR, având în vedere ceea ce am tot văzut recent. Guvernul vrea să demonstreze că e capabil să strângă bani și să recupereze debitele, pentru a mai acoperi deficitul bugetar", a conchis Petre Lăzăroiu.

Cele patru drepturi menționate de jurist, dreptul la viață privată, dreptul la liberă inițiativă economică, dreptul de proprietate și accesul liber la justiție sunt garantate în Constituția României prin articole distincte, fiecare cu sfera sa proprie.

Dreptul la viață intimă, familială și privată este reglementat de Art. 26 din Constituție, care prevede că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată" și că „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri."

Dreptul la liberă inițiativă este consacrat în Art. 45, în timp ce dreptul la proprietate este garantat prin Art. 44, care stabilește că „dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate" și detaliază limitele și condițiile exproprierii, despăgubirii etc.

De asemenea, accesul liber la justiție garantează posibilitatea oricărei persoane de a se adresa instanțelor pentru apărarea drepturilor sale, prin Art. 21: „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."