• Tweet

Pentru a trece cu succes de „linia Surovikin" din sudul țării, fortificată cu zeci de mii de „dinți de dragon", mine și drone, ucrainenii și-au adaptat tactica. Dar în acest ritm, se tem militarii occidentali, nu vor ajunge putea ajunge la Marea Azov înainte de sosirea iernii.

„Treizeci până la patruzeci și cinci de zile". Aceasta este, potrivit șefului de stat major al armatei americane, „fereastra de oportunitate" care le mai rămâne ucrainenilor ca să le reușească contraofensiva, înainte ca posibilele condiții meteo nefavorabile să îngreuneze manevrele de la jumătatea lunii octombrie, relatează Le Monde citat de Rador.

„Este prea devreme să spunem dacă această ofensivă este un eșec sau nu. Încă au loc lupte grele, dar numărătoarea inversă a început", a explicat generalul Mark Milley, într-un interviu difuzat duminică, 10 septembrie, de postul britanic de televiziune BBC.

Începută pe 4 iunie, contraofensiva trupelor ucrainene a avansat. În sudul țării, forțele Kievului au reușit să spargă prima dintre cele trei linii de apărare construite de trupele rusești de-a lungul frontului. Se pare că a doua linie a fost atinsă la sud de Robotîne, în regiunea Zaporijia, unde ucrainenii au câștigat încă 1,5 kilometri pătrați de teritoriu săptămâna trecută, a declarat luni adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, într-un discurs la televiziunea publică.

Dar fortificațiile ridicate de ruși au făcut această progresie foarte laborioasă. În unele locuri, câmpurile de mine plantate de forțele Moscovei ajung la o jumătate de kilometru adâncime. Tranșeele inamice au fost bine fortificate, iar dispozitivele antitanc - conuri de beton numite „dinți de dragon" - sunt cu zecile de mii. Prezența permanentă a dronelor deasupra zonelor de luptă, fie de observație, fie tactice - adică destinate loviturilor - încetinește de asemenea manevrele.

Pentru a trece cu succes de această „linie Surovikin", ucrainenii și-au adaptat tactica. După ce au încercat să pătrundă cu vehicule blindate grele, așa cum se recomanda în manualele armatelor occidentale, care au dus la pierderi semnificative în primele săptămâni de luptă, forțele de la Kiev au preferat asalturile cu unități mici de infanterie. O abordare mai realistă, dar care încetinește ritmul. Potrivit Institutului britanic RUSI, ucrainenii avansează între 700 și 1.200 de metri la fiecare cinci zile. În acest ritm, se tem militarii occidentali, ucrainenii nu vor putea ajunge la Marea Azov, aflată la vreo 80 de kilometri de front, înainte de începerea sezonului ploilor și al fenomenului „rasputitsa", care transformă solurile în vaste zone noroioase. Cu toate acestea, tăierea în două a teritoriului care leagă Crimeea de Rusia pare a fi obiectivul strategic ales de Kiev. Procedând astfel, ucrainenii ar putea înconjura și sufoca forțele ruse prezente în regiunea Zaporijia și în peninsula anexată.

„Întrebarea nu mai este dacă forțele ucrainene vor efectua străpungerea, ci când: vor avea timp să-și „exploateze" pozițiile ocupate sau vor trebui să aștepte iarna, sau chiar primăvara viitoare, pentru a-și relua ofensiva, lăsând trupelor lui [Vladimir] Putin cel puțin câteva luni să reconstruiască o parte din fortificații atât de laborios?", se întreabă fostul ofițer francez și analist militar Guillaume Ancel, într-o notă publicată pe 9 septembrie.

Confruntați cu îngrijorările occidentale, ucrainenii încearcă să calmeze spiritele și să-și manifeste hotărârea de a nu se lăsa opriți de rasputitsa. „Luptele vor continua într-un fel sau altul. În frig, umed și noroi este mai greu de luptat. [Dar] luptele vor continua. Contraofensiva va continua", a declarat șeful serviciilor secrete ucrainene, Kirilo Budanov, la o conferință organizată la Kiev pe 9 septembrie de Fundația Victor Pinciuk.

De altfel, ploile îngreunează manevrele, în special pentru vehiculele blindate echipate cu roți, dar complică și logistica adversarului. Tocmai acesta este elementul asupra căruia ucrainenii își concentrează eforturile.

Pe tot parcursul verii, armata de la Kiev și-a intensificat loviturile cu rachete asupra depozitelor de muniție, a nodurilor de cale ferată și a podurilor rutiere, slăbind treptat pozițiile inamicului. „Acest lucru ar putea provoca un efect de domino asupra forțelor ruse, care ar putea fi nevoite să se retragă din cauza lipsei de provizii", subliniază o sursă militară.

În acest sens, anunțul posibilei livrări de către Washington a rachetelor ATACMS către Ucraina, vânturat cu insistență în ultimele zile în presa americană, ar putea complica și mai mult situația forțelor ruse. Cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, comparativ cu 70 până la 80 de kilometri pentru rachetele trase de lansatoarele de rachete Himars, aceste proiectile ghidate sol-sol ar plasa aproape orice țintă rusească situată în teritoriile ocupate în raza de acțiune a focului ucrainean. Potrivit experților, Statele Unite au câteva mii de ATACMS în arsenalele proprii.

Mai mult, subliniază analiștii, iarna și gerul pot facilita contraofensiva ucraineană, permițând mișcările vehiculelor blindate și făcând tranșeele mai dificil de apărat. „Deși condițiile meteorologice vor afecta operațiunile de contraofensivă ucrainene, nu le vor pune capăt definitiv. Înghețuri puternice au loc în Ucraina în timpul iernii, făcând terenul mai potrivit pentru războiul de manevră mecanizată, iar oficialii ucraineni au demonstrat capacitatea de a exploata aceste condiții în timpul iernii 2022-2023", subliniază think tank-ul american Institute for the Study of War într-o notă publicată pe 10 septembrie.

Indiferent dacă ucrainenii ajung sau nu la Marea Azov până la iarnă sau dacă contraofensiva lor este de succes sau nu va obține decât o jumătate de victorie, acest lucru, fără îndoială, nu va pune capăt războiului, recunosc experții militari occidentali. Niciunul dintre cei doi beligeranți nu dorește să cedeze, luptele vor continua până în 2024, cel puțin, anticipează ei. „Am spus chiar la începutul acestui [război] că va fi lung, lent, dificil și că va provoca multe victime. Exact asta este", a recunoscut generalul Milley la BBC.