• Tweet

Dr. Teodora Ciolompea, managerul Centrului de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri "Sfântul Stelian" din Capitală, a explicat că în ultima perioadă specialiştii din centru au avut în îngrijire cazuri foarte grave de tineri care consumă fragmente de plante stropite cu canabinoizi sintetici, substanţe foarte puternice şi periculoase care duc la complicaţii grave la nivel cardio-vascular şi la nivelul psihicului.

Fenomenul periculos este înregistrat şi în alte ţări, precum Germania şi Anglia, a afirmat medicul. În ultima lună, la centrul de specialitate din Capitală au fost internate 5 cazuri grave ale unor tineri care au consumat canabinoizi sintetici, însă, a arătat dr. Ciolompea, multe alte cazuri sunt tratate în ambulator, cu administrarea tratamentului acasă. De asemenea, mai ales după marile festivaluri, a adăugat medicul, s-a înmulţit şi numărul celor care consumă etnobotanice sau substanţe noi psihoactive, substanţe care provoacă celor care le consumă nevoia acută de a se injecta de mai multe ori pe zi.

"Avem solicitări de la pacienţi tineri care au utilizat cannabis, nu ştim exact dacă este plantă, din ceea ce se ştie sunt fragmente de plante stropite cu canabinoizi sintetici, care sunt foarte puternici faţă de ceea ce se conţine normal în plantă, au o afinitate pentru creier şi se fixează de 1000 de ori mai puternic.

De aceea foarte rapid au mari probleme cardio-vasculare şi tulburări psihotice, adică ajung să ameninţe, stau liniştiţi la masă, ne spuneau părinţii, vorbeau normal şi la un moment dat începe o stare din aceasta delirantă, care este specifică, este descrisă şi în alte ţări, în Germania, în Anglia, această simptomatologie cauzată de utilizarea de aşa-zis cannabis", a declarat medicul.

Consumul acestor substanţe este extrem de periculos atât pentru cei care nu au afecţiuni psihiatrice latente, cât şi pentru cei care au debut de schizofrenie care încă nu s-a manifestat sau care suferă de anxietate, depresie moderată sau atacuri de panică. În cazul celor din urmă se poate ajunge la schizofrenie cu delir, spune Dr. Teodora Ciolompea. Episoadele psihotice distrug din neuroni, atrage atenţia aceasta.

"Stările sunt grave, asta vorbim de persoanele care nu au nicio afecţiune psihiatrică latentă. Dacă sunt persoane care au anxietăţi, o depresie moderată sau atacuri de panică sau un debut de schizofrenie care încă nu s-a manifestat, sub acţiunea acestor canabinoizi se decompensează şi ajung cu depresie majoră, anxietate gravă, comportament delirant, dacă sunt tineri care au în antecedente în familie şi ei nu ştiu, pe cineva care a avut schizofrenie şi se apucă să fumeze cannabis se declanşează acut schizofrenie cu delir.

A fost un pacient care a plecat de la noi la Spitalul Obregia că este un spital clinic de psihiatrie, trei luni a stat cu comportament delirant. A venit la noi şi apoi a plecat la Obregia pentru că dânşii au secţie de cronici. El avea antecedente în familie din partea bunicului, de schizofrenie, şi i s-a declanşat, fiind o persoană extraordinar de inteligentă, desi doare, când vezi, lucra în cercetare, şi practic acum i s-a schimbat cu totul personalitatea, aceste episoade delirante, psihotice distrug din neuroni, şi capacităţile, abilităţile lor, atât cognitive, cât şi capacitatea intelectuală de a crea, de a visa, toate sunt afectate", a explicat medicul.

A crescut şi consumul de etnobotanice sau substanţe noi psihoactive sau SNP-uri, aşa cum le numesc specialiştii. Şi asta mai ales după festivaluri, spune Dr. Ciolompea. Aceasta atrage atenţia asupra unui fenomen îngrijorător: acestea sunt substanţe care provoacă nevoia de a se injecta de multe ori pe zi, ducând astfel la situaţii dramatice. "Vin cu mâinile şi picioarele ciuruite, este ceva îngrozitor", spune medicul.

"S-au înmulţit astfel de cazuri după aceste festivaluri la care se duc, sunt în număr mare şi asociază, din nefericire, distracţia cu nevoia de a consuma ceva. Etnobotanicele, noi le spunem substanţe noi psihoactive, SNP-uri, nu se cunoaşte exact natura lor, se ştie că sunt substanţe de sinteză chimică tip amfetamine, stimulente, şi gravitatea lor este că dau o nevoie acută de a se tot injecta, deci dacă un heroinoman se injectează de două ori pe zi, aceştia care folosesc SNP-uri se injectează de câte 8, 10 ori pe zi.

Vin la spital cu mâinile şi picioarele ciuruite, nu mai pot, se duc la chirurgie plastică, este ceva îngrozitor.

Ei încep şi la vârste mai mici, numai că aici este un spital în care se internează de la 18 ani în sus. Deci sunt 18-40, sunt mai mulţi cei care pe primăvară au început cu heroina. De obicei sunt tineri, cei care vin cu cannabis-ul, începând de la 18 ani până pe la 26.

Am avut 5 cazuri care au necesitat internare, dar mulţi rămân la noi în tratament ambulator. Adică vin, sunt consultaţi de medicul psihiatru şi primesc tratament la domiciliu. Internarea este pentru cazurile foarte grave", a precizat medicul.

Modalităţile de tratament pentru un caz foarte grav nu sunt specifice. Medicii merg pe două paliere: psihiatric şi cel al menţinerii funcţiilor vitale. Lipsa unor comunităţi terapeutice organizate şi decontate de stat, una dintre marile probleme din sistem. Munca medicilor odată cu salvarea unui pacient în spital este distrusă în momentul în care pacientul, în loc să facă parte dintr-un grup terapeutic cel puţin 6 luni, revine în anturaj şi consumă din nou substanţele periculoase. Terapia pe care o poate face în comunităţile terapeutice este de cele mai multe ori imposibil de suportat de către pacienţi, din punctul de vedere al costurilor.

"Nu există un tratament specific. Adică nu există un antidot sau ceva care să contracareze efectul. Şi atunci i se face tratament psihiatric, în care te interesează să se calmeze, să se liniştească, să pună creierul în repaos şi în al doilea rând ne interesează manifestările somatice, adică să-i menţinem funcţiile vitale pentru că au o tahicardie, dispnee, există riscuri din acestea şi pe de o parte ne străduim să le menţinem funcţiile vitale, să nu apară complicaţii în această zonă şi apoi, tratamentul psihiatric, dar nu există un tratament specific.

Unii dintre ei plâng, le pare rău, numai că le este teamă de întoarcerea acasă, în anturaj, aceasta este problema, că ei vor să continue să se distreze, să se ducă în cluburi, la party-uri şi acolo dacă anturajul consumă şi se lasă din nou, deci dacă nu reuşim într-un fel să stopăm măcar după perioada internării, să meargă în comunităţi terapeutice, acesta este mersul normal, în care ei ar sta 6 luni, duc o viaţă socială acolo, nu neapărat cu tratament, dar fac foarte multă psihoterapie şi învaţă să trăiască fără droguri.

Aici la spital avem grupul narcoticilor anonimi, ei vin, numai că nu este suficient, vin la grup, stau o oră şi după aia pleacă tot în mediul nociv. Soluţia sunt aceste comunităţi terapeutice în care ar putea să stea, dar aceste comunităţi terapeutice sunt iniţiative private şi costă.

Este foarte greu, ei de obicei nu mai au serviciu, s-au băgat în lumea interlopă, au datorii, este foarte greu şi nu prea au de unde să plătească 6 luni de zile, este în jur de 2.000 de lei de persoană. Legea din România prevede existenţa şi au fost comunităţi terapeutice, chiar 3, începute, ordonate de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Antidrog, dar nu ştim de ce până la urmă nu au devenit funcţionale", a spus Dr. Ciolompea.

Un caz impresionant pe care medicii de la Centrul "Sf. Stelian" l-au avut în grijă în ultima perioadă este cel al unui tânăr cu studii superioare, cu o minte strălucită, dar care s-a refugiat în droguri din nevoia de a fi acceptat de cei din anturaj. La acest capitol medicul atrage atenţia asupra necesităţii educaţiei emoţionale în cazul tinerilor. „Copiii nu au nevoie numai de şcoală, au nevoie de lecţii despre viaţă", spune Dr. Ciolompea.

"Da, un tânăr absolvent al unei facultăţi de prestigiu, care era implicat în mai multe proiecte internaţionale, o minte strălucită. Dar ştiţi ce se întâmplă, aceşti oameni super dotaţi care s-au ocupat de profesie şi au fost şi olimpici mulţi dintre ei, nu au inteligenţa emoţională dezvoltată. S-a mers pe: să învăţ, să învăţ, să învăţ, este bun într-un domeniu din acesta al ştiinţei, să spunem, dar partea emoţională, psiho-afectivă este total nedezvoltată, sunt foarte influenţabili.

Copiii nu au nevoie numai de şcoală, au nevoie de lecţii despre viaţă, adică educaţie emoţională, să se maturizeze, să ştie cum să-şi asume responsabilităţi, să ştie să discearnă între ce e bine şi ce e rău, să înveţe să ia decizii pentru viaţa lor. Să-şi găsească prieteni, uneori de singurătate aceşti tineri geniali, pentru că ei sunt mai izolaţi, fac compromisuri, se duc cu droguri ca să fie şi ei acceptaţi că toţi îi consideră că sunt mai ciudaţi, mai izolaţi", a explicat Dr. Teodora Ciolompea.