• Tweet

Numărul cazurilor de COVID-19 a crescut simţitor în perioada 20-26 iunie, când au fost înregistrate 3.974 de noi infectări, faţă de perioada 13-19 iunie, când au fost raportate 2609 infectări.

Săptămâna trecută erau internate în spitale pe secţiile de profil 638 de persoane, faţă de 438 în săptămâna precedentă. Numărul copiilor internaţi în spitale a fost şi el mai mare cu 20 faţă de perioada 13-19 iunie. Medicul Adrian Marinescu spune că la Institutul Matei Balş sunt internate 100 de persoane cu COVID-19, dar că situaţia se poate schimba de la o zi la alta. Persoanele vulnerabile ar trebui să fie prudente în această perioadă pentru că cele două subvariante SARS-CoV-2 se transmit foarte repede şi pot duce în cazul lor la forme severe de boală.

„Este o creştere care se vede de câteva săptămâni încoace, discutam şi spuneam despre posibilitatea ca această conveţuire cu virusul să însemne şi o creştere a numărului de infecţii. Din fericire, nu sunt multe cazuri severe, nu sunt pacienţi cu insuficienţă respiratorie, nu sunt situaţiile grele de dinainte, de la începutul pandemiei, când paturile de terapie intensivă erau toate ocupate, nu se întâmplă aşa, dar totuşi este o creştere şi cred că trebuie să existe prudenţă, ne uităm în jurul nostru şi vedem că destul de mulţi sunt infectaţi chiar dacă fac în general forme auto-limitante, chiar dacă nu au probleme majore, totuşi în continuare oamenii vulnerabili au un risc să prezinte şi complicaţii, deci aş fi atent cu privire la risc", a spus medicul Adrian Marinescu.

Masca nu este obligatorie acum în România, însă medicul o recomandă în special în spaţiile închise, aglomerate, precum mijloacele de transport în comun, mai ales în cazul celor aflaţi la risc de a face forme severe de boală.

„Este absolut de înţeles pentru toată lumea că nu ne mai dorim măsuri restrictive, este adevărat că riscul cel mai mare este în spaţiul închis care este neaerisit, apropo de autobuz sau alt mijloc de transport şi în general locurile unde sunt mulţi oameni care interacţionează, şi aici este într-adevăr un risc şi masca ne-ar putea proteja într-o măsură mare. Persoanele vulnerabile ar trebui să fie atente în această perioadă pentru că au riscul să se infecteze atunci când interacţionează cu oamenii din jur şi acest risc va exista şi de acum încolo. Chiar dacă sunt în general cazuri uşoare, totuşi pot să ajungă şi la complicaţii.

Noi mergem cu varianta hibrid, şi patologie COVID şi non-COVID, dacă vorbim de COVID, în momentul de faţă avem aproximativ 100 de pacienţi internaţi, dar se poate ca de la o zi la alta numărul să crească semificativ, s-ar putea ca peste o săptămână să fie mai mulţi, este vorba despre persoane care au de obicei factori de risc şi pe care vrei să-i ai sub observaţie pentru că există riscul unei forme severe.

Eu cred că nu se va schimba această etapă de convieţuire chiar dacă vor fi probleme, vor fi creşteri, nu cred că vom mai vedea impactul din începutul de pandemie, cu spitale pline. Apropo de faptul că va veni sezonul rece, cei mici vor merge la şcoală, de aici riscul să crească mai mult acele infectări, faptul că bunicii sau părinţii cu probleme de sănătate vor ajunge să facă forme severe, acest risc există", a declarat directorul medical al Institutului Matei Balş pentru News.ro.

Prof. Dr. Emilian Popovici, Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a explicat pentru News.ro că eventualele măsuri de prevenţie care ar putea fi luate spre toamnă, atunci când se redeschid şcolile, ar trebui stabilite în funcţie de evoluţia sub-variantelor SARS-CoV-2 aflate în circulaţie şi care vor tinde să fie dominante. Specialistul spune că cei vaccinaţi cu 3 doze au un nivel de imunitate deloc neglijabil şi că imunitatea dobândită astfel îi poate proteja de formele severe de boală. Totuşi este prematur acum să se facă o predicţie clară despre modul în care vor evolua subvariantele BA4 şi BA5, deşi acestea sunt mult mai transmisibile.

„Am urmărit indicatorii şi nu am observat vreo modificare semnificativă la cazurile internate în terapie intensivă şi nici, pe cale de consecinţă, a numărului de decese. Ce am observat, că majoritatea cazurilor internate în terapie intensivă şi decese se înregistrează la persoanele nevaccinate, asta îmi arată că deocamdată cel puţin vaccinurile îşi păstrează protecţia faţă de formele grave şi faţă de decese, acesta este un lucru pozitiv.

Se va vedea cum vor evolua variantele BA4, BA5 în perioada următoare, ele sigur că, dacă respectă tendinţa cu care ne-am obişnuit, fiind mai transmisibile, vor deveni treptat dominante şi atunci sigur că datele problemei la un moment dat se pot schimba, sperăm nu în numărul de forme grave şi decese. Uitându-ne ce se întâmplă în ţările în care aceste subvariante tind să devină dominante, am observat că numărul de decese şi de forme grave nu a crescut atât de semnificativ încât să determine acele ţări să-şi modifice măsurile.

Dar lucrurile se pot schimba de la o perioadă la alta în funcţie de ce surprize ne mai rezervă acest virus", a explicat Prof. Dr. Emilian Popovici.

Prof.Popovici exclude lockdown-urile severe, pentru că există un procent important al populaţiei care a fost vaccinat sau/şi care a trecut deja prin boală. Specialistul nu exclude ca anumite ţări să recurgă din nou la obligativitatea măştii.

„Şi Israelul, în urmă cu ceva timp, a recomandat, nu a obligat, a recomandat celor care se cunosc ca fiind la risc pentru a dezvolta forme grave şi persoanelor de vârsta a 3 a să poarte masca în spaţiile închise. Se poate ajunge în anumite ţări la mască, cu recomandare sau chiar cu impunere, fiecare ţară îşi orientează măsurile după situaţia epidemiologică pe care o înregistrează.

a ora actuală este puţin probabil să ne mai confruntăm cu lockdown-uri severe. De ce? Pentru că avem oricum un procent important din populaţie trecut prin vaccinare, un procent important trecut prin infecţie, avem o protecţie la nivelul populaţiei şi avem un nivel de cunoştinţe vis a vis de această infecţie suficient pentru ca să putem să luăm măsuri echilibrate şi la timp.

La toamnă totul este legat de modul în care vor evolua aceste două subvariante, BA4, BA5, în mod deosebit. Ele sunt considerate variante de îngrijorare ceea ce arată că transmisibilitatea este crescută, vom vedea cum se vor materializa lucrurile în planul formelor grave şi al deceselor, în funcţie de asta vor fi măsurile. Pe perioada de vară este foarte complicat să se ia nişte măsuri, pentru că este perioada de vacanţă, de concedii.

În mod normal, majoritatea celor care şi-au făcut cele 3 doze de vaccin au cu siguranţă un anumit nivel de protecţie, şi nu unul neglijabil, un nivel de protecţie la o majoritate care să fie rezonabil, corespunzător. Ce este sub 3 doze este mai greu de evaluat şi de aceea s-a şi făcut această direcţionare clară spre un nivel de 3 doze, pentru a avea un nivel de protecţie faţă de formele grave de boală", a declarat prof. Emilian Popovici pentru Bews.ro.

Modul de viaţă, la fel de important precum vaccinul. Odihna şi alimentaţia făcute aşa cum trebuie ne pot oferi şanse mai mari de a nu ne infecta, spune medicul epidemiolog. Acesta consideră că un eventual set de măsuri de prevenţie ar trebui aplicat cu 2-3 săptămâni înainte de deschiderea şcolilor, în funcţie de situaţia epidemiologică de la acel moment

„Problemele de imunitate variază de la individ la individ, la acelaşi individ este în funcţie de situaţia în care se găseşte acel organism. Pur şi simplu, o oboseală exagerată, o alimentaţie necorespunzătoare influenţează imunitatea şi asta sigur că influenţează în mod direct şi receptivitatea faţă de infecţie. De aceea, dacă suntem vaccinaţi, dacă ducem o viaţă normală, cu timpii de odihnă respectaţi, cu o alimentaţie bogată în vitamine, cu siguranţă că ne creştem şansele de a nu ne infecta.

Cu siguranţă, deschiderea şcolilor este favorizantă, favorizează o creştere a numărului de infecţii, dar este complicat să vorbeşti de măsuri de pe acum, consider că încă trebuie să observăm evoluţia pe perioada lunilor următoare, ştim foarte bine că există acele două săptămâni, să spunem, de la luarea unor măsuri până când se vor vedea consecinţele, şi atunci avem aceste două-trei săptămâni înainte de momentul acela când putem evalua situaţia şi atunci ne putem gândi la setul de măsuri care va trebui luat, dacă va trebui luat la acel moment", a explicat Prof. Popovici.

Medicul Octavian Jurma, însă, se teme de evoluţia cazurilor în următoarele săptămâni în sensul în care, explică el, rata de creştere a cazurilor din ultimele 3 săptămâni este rapidă şi sunt spitalizaţi deja zeci de copii. Aceştia se îmbolnăvesc primii, spune dr. Jurma, din cauza ratei extrem de scăzute de vaccinare în rândul lor. Medicul vorbeşte chiar despre debutul valului 6 al pandemiei acum, în vară, mult mai devreme faţă de perioada aşteptată.

„Suntem în a treia săptămână de creştere consecutiv accelerată a numărului de cazuri, acest lucru înseamnă că putem asista la debutul unui nou val epidemic ceva mai devreme. Eram îngrijorat de această posibilitate datorită profilului pe care îl au versiunile BA4 şi BA5 ale tulpinii omicron, din păcate se pare că se confirmă la noi acest debut timpuriu. Şi valul delta a început uşor, la sfârşitul lunii iulie, dar numerele mari au început să se vadă abia în septembrie. Deci această rată de dublare, avem o medie de 500 de cazuri pe zi săptămâna trecută, asta înseamnă că poate să dureze chiar şi o lună până să vedem numerele acelea cu 3-4000 de cazuri şi semnificativ în spitale, însă rata de creştere este îngrijorătoare din două motive: o dată pentru că se măreşte rata de creştere, dacă în prima săptămână a fost o rată de creştere de 5% a numărului de cazuri, în a doua 21%, săptămâna trecută a crecut cu 52% faţă de săptămâna precedentă, deci avem o acceleraţie a acceleraţiei, ca să spun aşa, iar în al doilea rând, acelaşi profil pe care l-am văzut în valul omicron, cu o spitalizare mai mare în rândul copiilor decât în valul delta; chiar dacă boala a fost mai uşoară pentru adulţi, ea a fost mai severă pentru copii, se păstrează.

Rata de internare în rândul copiilor a început să crească odată cu numărul de cazuri, dacă a fost de 23 % acum 3 săptămâni, săptămâna trecută a fost de 62%. Copiii se îmbolnăvesc primii şi apoi urmează şi adulţii şi de aceea m-am uitat în primele două săptămâni când a fost o creştere a numărului de cazuri şi s-a păstrat acest profil specific în care cam la două săptămâni după creşterea numărului de cazuri începem să vedem şi creşterea numărului de internări în spitale. Acum avem o creştere a internărilor cu 8% şi în rândul adulţilor, deci toţi parametrii se aliniază pentru a face o prognoză, că s-ar putea să asistăm la debutul timpuriu al acestui val 6 pe care îl aşteptam undeva în toamnă.

S-ar putea ca vacanţa copiilor să tempereze rata de creştere şi să avem în iulie numere ceva mai temperate, însă vedem că aceste variante BA4 ŞI BA5 sunt foarte evazive imun, deci sunt extrem de infecţioase, cu 50% mai infecţioase decât variantele BA1 şi 2 care au produs primul val în omicron şi care ocolesc aproape complet imunitatea dobândită după infectare şi în mare măsură şi după vaccinare. Din fericire, se confirmă că persoanele care sunt vaccinate sunt în continuare mai bine protejate de forme grave de boală şi deces.

Numărul de infectări o să fie crescut, dar cei mai vulnerabili rămân în continuare copiii, pentru că rata de vaccinare în rândul copiilor este foarte mică, sub 5%. Şcoala mă îngrijorează cel mai tare, când revin toţi din vacanţă şi atunci avem acea explozie specifică", a explicat Dr. Jurma.

Evoluţia cazurilor de covid în ultimele două săptămâni:

În perioada 20-26 iunie au fost înregistrate 3.974 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV- 2. 638 de oameni sunt internaţi pe secţiile spitalelor, iar la ATI sunt internaţi 58 de pacienţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 78 sunt minori, dintre care 1 este internat la ATI. Pentru această perioadă au fost raportate către INSP şi 13 decese.

Asta în timp ce în perioada precedentă, 13-19 iunie, au fost înregistrate 2609 de cazuri noi de persoane infectate. Numărul celor internaţi pe secţii în acea perioadă era de 438, iar la ATI erau internate 46 de persoane. Din totalul celor internaţi, 48 erau minori şi niciunul nu era internat pe secţia de ATI. Au fost raportate în această perioadă 12 decese.