Suntem pregătiţi pentru un nou "Ice Age" economic? Încotro ne îndreptăm

Postat la: 05.02.2016 | Scris de: ZIUA NEWS

Economia mondială evoluează ca în prognozele meteo. Nimic nu este sigur, totul este probabil. Ne aflăm într-un fel de "cod galben" economic, iar tot mai mulţi experţi vorbesc că dinspre China se aşteaptă un "crivăţ" economic demn de "codul portocaliu". În ce măsură economia românească este pregătită pentru o schimbare bruscă în atmosfera economică? Suntem pregătiţi pentru "îngheţul" financiar?

Analiştii de la KeysFin au încercat să realizeze prognoza economică a României, pornind nu de la "buletinele meteo-economice" lansate de autorităţi, ci de la condiţiile reale din atmosfera economiei. de la realitatea din teren.   Prognoza oficială arată destul de bine. Ritm de creştere economică de peste 3%, creşteri de salarii, o monedă naţională destul de stabilă. Ultima actualizare - am plătit datoria către FMI luată în vremurile tulburi din 2009.  Statisticile pot fi însă înşelătoare, precum vremurile în care trăim.

Performanţele economice generale ascund o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublatăde o polarizare tot mai accentuată la nivel geografic.   Statistica realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, demonstrează că, din 2009 până în 2012, doar comerţul a ieşit în evidenţă, domeniu în care sunt înregistrate, de altfel, majoritatea firmelor din România.

O simulare privind evoluţia cifrei de afaceri pe cele mai importante sectoare de activitate arată că, faţă de 2009, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi gaze şi distribuţia apei au început să piardă teren, marcând un minus între 1 şi 4 procenteîn 2015, trend care a început între 2012-2013 şi s-a accentuat în ultimii ani.   Aceste sectoare, alături de imobiliare şi transport/depozitare, au reuşit să adune, împreună, o cifră de afaceri de 262 de miliarde de lei în 2014, în condiţiile în care numai comerţul acoperă o valoare aproape dublă (420 miliarde lei).

Economia se dezvoltă, din păcate, într-un mod inegal, cu cel mai important accent pe comerţ, în timp ce industriile producătoare rămân în urmă şi chiar tind să piardă teren faţă de punctul de cotitură din 2009. Este un semnal de slăbiciune care, în cazulunei potenţiale noi crize, ar putea determina consecinţe negative în economie. Evoluţia ascendentă din transporturi şi depozitare (plus de 7% în 2015), imobiliare (6%) şi industria prelucrătoare (plus de 5%), trebuie conexată, în principal, cu dezvoltarea comerţului.   Avem de-a face cu o evoluţie conjuncturală, care nu pare a fi, cel puţin din prisma datelor luate în calcul, una sustenabilă pe termen mediu şi lung.

Aceste domenii, aflate pe plus în prezent, sunt extrem de vulnerabile, putând oricând să treacă pe minus,pe fondul unei furtuni economice.   O privire detaliată asupra datelor statistice vine să susţină semnele de întrebare privind sănătatea economică a României.   Analiştii au luat în calcul cifrele de afaceri de peste 1 mld. lei înregistrate în intervalul 2012-2014 şi au descoperit, astfel, numai puţin de 32 de ramuri economice unde evoluţia a devenit negativă în 2014.   Se remarcă performanţa negativă din sectorul materiilor prime (-60%) şi cea din sectorul chimic (-29-37%) - industrii care, în trecut, era vectori de creştere economică. De remarcat şi curba descendentă marcată de comerţul cu carne, lactate, ouă, îmbrăcăminteşi alte obiecte diverse, de uz casnic.

Interesantă este, în acest context, şi fotografia dinamicii înfiinţărilor de firme post-criză, care arată o scădere sensibilă a numărului firmelor din mai toate domeniile, de la energie (30%), imobiliare (-9%), activităţi profesionale (-19%), activităţide servicii administrative (18%), informaţii şi comunicaţii (-17%), comerţ (-10%), construcţii (-7%). Aspectele pozitive ţin de evoluţia spectaculoasă a numărului de firme din sectorul agricol (90%), industria prelucrătoare (8%) şi sănătate (23%).   Datele prezintă, în general, semnele unei economii conjuncturale, axată pe oportunitate şi mai puţin pe stabilitate şi perspectivă. Se investesc în continuare sume mari în comerţ, domeniu care asigură un rulaj optim, şi prea puţin în producţie, în produsecare să antreneze dezvoltarea industriilor pe orizontală.

"Scumpirea finanţărilor, de exemplu, ar însemna o lovitură poate chiar mai puternică decât acum şase ani, atunci când erau semnalate o serie de investiţii programate pe termen mediu şi lung. Acum însă, cu excepţia agriculturii, unde vedem un reviriment,nicio altă ramură industrială nu pare să ofere garanţii de sustenabilitate", susţin expertii.   Analiştii afirmă că, în perspectiva unei eventuale crize externe, economiei româneşti îi va fi astfel greu să reziste, asta în condiţiile în care consumul intern a fost şi va fi în continuare influenţat de puterea de cumpărare redusă, iar exporturile tind să se restrângă tot mai mult ca paletă de produse.