Șeful ASF a calculat "Curba lui Laffer" pentru România. Modelul pe care ar trebui să-l urmeze Ilie Bolojan dar care nu pricepe absolut nimic. Poate Nicușor Dan sa-i explice

Postat la: 20.07.2025 |

Șeful ASF a calculat

Șeful Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, vorbește despre situația actuală din România, dar și despre măsurile impuse de Guvern. El îi transmite premierului Ilie Bolojan că țara noastră ar trebui să urmeze "Curba lui Laffer" pentru a găsi punctul optim de echilibru între creșterea taxelor și impozitelor, dar în același timp să aibă grijă să nu omoare mediul privat.

"Curba lui Laffer: De la teorie la oportunitate fiscală în România. În dezbaterea publică și profesională despre sustenabilitatea bugetară, conceptul economic al curbei lui Laffer rămâne un reper valoros. Însă cum arată acest principiu când îl aplicăm contextului fiscal românesc?

1. Ce este curba lui Laffer?
• Simplificând, există un punct de inflexiune optim al cotei de impozitare - între 0 % și 100 % - care maximizează veniturile statului.

• Sub acel prag - veniturile cresc odată cu impozitele. Peste el - efecte negative: emigrare a capitalului, economie la negru, redusă conformare fiscală.

2. Situația României în cifre
• Veniturile fiscale ca procent în PIB: sub 28 %, în contrast cu media UE (> 40 %).

• Motive: ineficiență în colectare, evaziune fiscală, "scurgeri" din baza de impozitare - un semnal că simpla creștere a cotelor nu mai funcționează.

3. Domenii cu impact real
• Costul muncii

Cu o povară reală (impozit plus contribuții) de peste 40  %, angajatorii transferă costul către salariu net, munca la gri devine tot mai atractivă.

Provocare: identificarea nivelului optim de cotă care să stimuleze angajarea formală.

• Micii antreprenori și PFA-uri

Reformele recente fiscale au redus atractivitatea regimului PFA/micro.

Provocare: recalibrarea nivelurilor de impozitare astfel încât să mențină formalizarea activității.

• TVA și consumul

Orice ajustare a TVA trebuie luată în considerare cu riscurile creșterii evaziunii, în special în sectoare vulnerabile - comerț cu amănuntul, construcții etc.

4. Cum putem aplica Laffer în România?

1. Modele econometrice personalizate

- Estimări riguros calibrate pentru elasticitatea impozitării în sectoare cheie.

2. Infrastructură fiscală eficientă

- Digitalizarea ANAF, proceduri administrative simplificate, platforme integrate informatice.

3. Dialog permanent cu mediul economic

- Politici calibrate pe realitățile antreprenorilor: impact, costuri, chiar propuneri de ajustare.

4. Pilotări locale

- Testarea unor schimbări de cotă sau stimulente în anumite sectoare, analiză post-implementare a rezultatelor.

5. Beneficii așteptate
• Venituri bugetare sustenabile, fără creșteri de cote regresive.

• Creștere economică stimulată, pe baza conformării voluntare.

• Creșterea atractivității investiționale, prin predictibilitate fiscală.

Concluzie
Curba lui Laffer oferă un cadru strategic - nu o soluție simplă - pentru România. Provocarea reală nu este reducția sau creșterea impozitelor, ci stabilirea nivelului optim, susținut de digitalizare, analiza datelor și cooperare cu mediul privat.

Acesta este graficul actualizat, personalizat pentru România:

• Curba albastră arată relația teoretică între rata de impozitare și veniturile fiscale.

• Linia roșie punctată indică punctul teoretic maxim al veniturilor fiscale (~50%).

• Punctul portocaliu reprezintă România, unde colectarea efectivă a taxelor este sub 28% din PIB - mult sub potențialul maxim.", scrie Alexandru Petrescu.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Șeful ASF a calculat "Curba lui Laffer" pentru România. Modelul pe care ar trebui să-l urmeze Ilie Bolojan dar care nu pricepe absolut nimic. Poate Nicușor Dan sa-i explice

Postat la: 20.07.2025 |

0

Șeful Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, vorbește despre situația actuală din România, dar și despre măsurile impuse de Guvern. El îi transmite premierului Ilie Bolojan că țara noastră ar trebui să urmeze "Curba lui Laffer" pentru a găsi punctul optim de echilibru între creșterea taxelor și impozitelor, dar în același timp să aibă grijă să nu omoare mediul privat.

"Curba lui Laffer: De la teorie la oportunitate fiscală în România. În dezbaterea publică și profesională despre sustenabilitatea bugetară, conceptul economic al curbei lui Laffer rămâne un reper valoros. Însă cum arată acest principiu când îl aplicăm contextului fiscal românesc?

1. Ce este curba lui Laffer?
• Simplificând, există un punct de inflexiune optim al cotei de impozitare - între 0 % și 100 % - care maximizează veniturile statului.

• Sub acel prag - veniturile cresc odată cu impozitele. Peste el - efecte negative: emigrare a capitalului, economie la negru, redusă conformare fiscală.

2. Situația României în cifre
• Veniturile fiscale ca procent în PIB: sub 28 %, în contrast cu media UE (> 40 %).

• Motive: ineficiență în colectare, evaziune fiscală, "scurgeri" din baza de impozitare - un semnal că simpla creștere a cotelor nu mai funcționează.

3. Domenii cu impact real
• Costul muncii

Cu o povară reală (impozit plus contribuții) de peste 40  %, angajatorii transferă costul către salariu net, munca la gri devine tot mai atractivă.

Provocare: identificarea nivelului optim de cotă care să stimuleze angajarea formală.

• Micii antreprenori și PFA-uri

Reformele recente fiscale au redus atractivitatea regimului PFA/micro.

Provocare: recalibrarea nivelurilor de impozitare astfel încât să mențină formalizarea activității.

• TVA și consumul

Orice ajustare a TVA trebuie luată în considerare cu riscurile creșterii evaziunii, în special în sectoare vulnerabile - comerț cu amănuntul, construcții etc.

4. Cum putem aplica Laffer în România?

1. Modele econometrice personalizate

- Estimări riguros calibrate pentru elasticitatea impozitării în sectoare cheie.

2. Infrastructură fiscală eficientă

- Digitalizarea ANAF, proceduri administrative simplificate, platforme integrate informatice.

3. Dialog permanent cu mediul economic

- Politici calibrate pe realitățile antreprenorilor: impact, costuri, chiar propuneri de ajustare.

4. Pilotări locale

- Testarea unor schimbări de cotă sau stimulente în anumite sectoare, analiză post-implementare a rezultatelor.

5. Beneficii așteptate
• Venituri bugetare sustenabile, fără creșteri de cote regresive.

• Creștere economică stimulată, pe baza conformării voluntare.

• Creșterea atractivității investiționale, prin predictibilitate fiscală.

Concluzie
Curba lui Laffer oferă un cadru strategic - nu o soluție simplă - pentru România. Provocarea reală nu este reducția sau creșterea impozitelor, ci stabilirea nivelului optim, susținut de digitalizare, analiza datelor și cooperare cu mediul privat.

Acesta este graficul actualizat, personalizat pentru România:

• Curba albastră arată relația teoretică între rata de impozitare și veniturile fiscale.

• Linia roșie punctată indică punctul teoretic maxim al veniturilor fiscale (~50%).

• Punctul portocaliu reprezintă România, unde colectarea efectivă a taxelor este sub 28% din PIB - mult sub potențialul maxim.", scrie Alexandru Petrescu.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE