Chinurile care ne așteaptă din 2025, după alegeri. Statul promite că nu crește taxele, economiștii nu cred. „Oamenii vor sărăci tot mai mult"

Postat la: 05.08.2024 |

România se confruntă cu un deficit uriaș, iar statul vrea să facă bani din piatră seacă. În caz contrar, dacă nu-și reduce deficitul, România riscă să rămână fără fonduri europene. Deși premierul Ciolacu și ministrul Boloș dau asigurări că nu vor crește taxele, economiștii susțin altceva.

Deficitul României crește de la lună la lună, iar autoritățile nu par capabile să rezolve problema. Chiar dacă se folosesc din plin de efectele inflației pentru a aduce bani la buget, guvernanții nu reușesc să echilibreze balanța.

De altfel, România se află încă din 2021 în procedură de deficit excesiv, iar avertismentele s-au ținut lanț. Inițial, autoritățile au dat vina pe pandemie, apoi au găsit o altă scuză: războiul din Ucraina. Analiștii economici atrag însă atenția că deși este o perioadă dificilă la nivel european și chiar global, alte țări s-au descurcat mult mai bine și au reușit să își păstreze sub control deficitul bugetar.

Vestea proastă este că România a înregistrat un deficit bugetar de 3,24% din PIB în primele 4 luni din 2024, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului anterior, când a avut 1,7%. Astfel, se estimează că România va avea pe tot anul un deficit mai mare decât acel 7% estimat lunile trecute.

Chiar dacă rând pe rând premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au venit cu mesaje optimiste și au dat asigurări că situația este sub control și că nu se va apela la majorări de taxe din 2025, experții sunt de altă părere. În sprijinul afirmațiilor sale, Boloș a anunțat recent că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a înregistrat, în luna iulie, venituri record de peste 50 miliarde lei, menținând un grad de colectare de peste 100% pentru primele șapte luni ale anului, însă spusele sale nu-i pot convinge pe economiști.

„Va crește clar TVA. De la 19% vom vedea în anul următor un TVA de 21% sau poate chiar 22% pentru că noi nu încasăm decât 2/3 din TVA, având cel mai mare «gap» de TVA din Uniunea Europeană. Va trebui să îl creștem mai mult ca să fim siguri că rămânem cu ceva. Dar nu va fi suficient", spune Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București.

În loc să reducă cheltuielile și să folosească mai eficient fondurile europene, statul va căuta să ia bani mai simplu, de la cetățeni și de la mediul privat economic, iar pentru asta va apela și la alte taxe.

„Cel mai probabil, vom umbla la impozitul pe venit. Acest lucru se va întâmpla în funcție de rezultatul alegerilor. Dacă unii vor câștiga, cota unică va dispărea și va fi înlocuită de un impozit progresiv, exponențial mai mare pentru cei cu venituri peste medie. Dacă nu, cred că vom avea oricum o cotă unică mai mare, de la 10% la 12%. Asta pentru că statul eșuează lamentabil în a face reforme, a rezolva problema evaziuni fiscale și în a contribui la înflorirea economiei private, mai ales în ceea ce privește valoarea pe care aceasta o adaugă prin procese de producție localizate la noi", estimează Păun.

Aproape sigur va crește impozitul pe proprietate, ceea ce înseamnă că românii vor plăti mai mult pentru apartamentele și mașinile pe care le dețin. Cel mai probabil, taxele pe proprietățile imobiliare vor ajunge să crească de cu 300%, în speranța că astfel bugetul va fi hrănit cu banii populației. La rândul său, analistul Adrian Negrescu privește cu scepticism asigurările pe care le dau guvernanții.

„Este posibil ca anul viitor, noul guvern să vină cu următoarea teorie: nu trecem la impozitul colectiv, dar vom avea o singură cotă unică, așa cum ne-am asumat. Așa cum va dispărea și cotele reduse de TVA la produsele alimentare și celelalte servicii, între 5-9%. probabil că de anul viitor, dacă situația financiară se va agrava, se va ajunge la majorării TVA, ori printr-o creștere, o eliminare a cotelor reduse la TVA la alimente și celelalte produse și servicii, rămânând o singură cotă de 19%, ori prin eliminarea acestor cote reduse și creșterea cotei unice de TVA la 21%", vede Negrescu.

Evident, cel mai mult vor suferi românii cu venituri mici, dar afectați din plin vor fi și cei din așa numita clasă mijlocie. Milioane de români se vor chinui de la un salariu la altul, chiar mai mulți ca până acum. De altfel, cifrele oficiale furnizate de Eurostat arată că aproape o treime (32%) dintre români erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială. Aceasta este de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2023, arată datele publicate în această vară de Eurostat. După români, cei mai expuși riscului de sărăcie sunt bulgarii (30%), spaniolii ( 27%) şi grecii (26%).

Analistul economic spune că greul va pica tocmai pe cei circa 32% dintre români, dar afectați vor fi și mulți alții. Iar taxele crescute vor acționa asupra inflației și îi vor da un nou imbold, în condițiile în care România este oricum țara cu cele mai mari creșteri ale prețurilor în ultimii ani.

„Toate aceste măsuri fiscale despre care se vorbește acum vor lovi crunt în pătura cea mai săracă a populației. Și nu numai. Se vor lua bani prin TVA, pentru că toți plătim TVA prin bunurile, serviciile pe care le cumpărăm. Va urma, într-adevăr, un val de inflație, vom avea o creștere de prețuri generalizată, iar asta va face ca cei 4 milioane de români aflați în momentul de față în risc de sărăcie să o ducă din ce în ce mai greu. Și nu numai ei, în general oamenii vor suferi. Din anul viitor, din primăvară, vor veni oricum și facturi mai mari la utilități, la energie, la gaze, la tot ceea ce folosim în viața de zi cu zi, după eliminarea subvențiilor. Și asta va aduce altă inflașie. Și va fi tot mai greu de trăit în România, viața va deveni și mai scumpă, iar oamenii vor sărăci și mai mult", conchide Adrian Negrescu.