Experimentul "Univers 25" este unul dintre cele mai terifiante experimente din istoria științei

Postat la: 16.07.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

Experimentul

La finele anilor '60, un experiment avea sa dea peste cap intregul concept social al cresterii populatiilor in rate exponentiale si pe termene nedeterminate (adica la nesfarsit) conform teoriei lui Malthus.

Experimentul derulat intre 1968-1973 era transpus prin comportamentul unei colonii de șoareci și reprezinta o încercare a oamenilor de știință de a explica societățile umane.

Ideea "Universului 25" a venit de la omul de știință american John Calhoun, care a creat o "lume ideală" în care sute de șoareci ar trăi și s-ar reproduce.

Mai exact, Calhoun a construit in 1968 așa-numitul "Paradis al șoarecilor", un spațiu special amenajat în care rozătoarele aveau abundență de hrană și apă, precum și un spațiu de locuit mare.

La început, el a plasat patru perechi de șoareci care, în scurt timp, au început să se reproducă, ceea ce a dus la creșterea rapidă a populației lor. Cu toate acestea, după 315 zile, reproducerea lor a început să scadă semnificativ.

Când numărul rozătoarelor a ajuns la 600, s-a format o ierarhie între ele și atunci au apărut așa-numiții "nenorociți". Rozătoarele mai mari au început să atace grupul, cu rezultatul că mulți masculi încep să se "prăbușească" din punct de vedere psihologic.

Ca urmare, femelele nu s-au mai protejat și, la rândul lor, au devenit agresive față de puii lor. Cu timpul, femelele au manifestat un comportament din ce în ce mai agresiv, elemente de izolare și lipsa dispoziției de reproducere. S-a înregistrat o rată scăzută a natalității și, în același timp, o creștere a mortalității la rozătoarele tinere.

Apoi, a apărut o nouă clasă de rozătoare masculi, așa-numiții "șoareci frumoși". Aceștia refuzau să se împerecheze cu femelele sau să se "lupte" pentru spațiul lor. Tot ceea ce îi interesa era hrana și somnul. La un moment dat, "masculii frumoși" și "femelele izolate" reprezentau majoritatea populației.

Potrivit lui Calhoun, faza morții consta în două etape: "prima moarte" și "a doua moarte". Prima era caracterizată prin pierderea scopului în viață dincolo de simpla existență - nicio dorință de a se împerechea, de a crește pui sau de a-și stabili un rol în societate.

Pe măsură ce timpul trecea, mortalitatea juvenilă ajungea la 100%, iar reproducerea ajungea la zero. În rândul șoarecilor pe cale de dispariție, s-a observat homosexualitatea și, în același timp, canibalismul a crescut, în ciuda faptului că exista hrană din belșug.

La doi ani de la începerea experimentului, s-a născut ultimul pui al coloniei. Până în 1973, a fost ucis ultimul șoarece din Univers 25. John Calhoun a mai repetat același experiment de încă 25 de ori și, de fiecare dată, rezultatul a fost același.

Activitatea științifică a lui Calhoun a fost folosită ca model de interpretare a colapsului social, iar cercetările sale servesc drept punct central pentru studiul sociologiei urbane.

În prezent, suntem martorii unor paralele directe în societatea umană de astăzi: bărbați slabi, feminizați, cu abilități reduse sau inexistente și fără instincte de protecție, și femei prea agitate și agresive, fără instincte materne.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Experimentul "Univers 25" este unul dintre cele mai terifiante experimente din istoria științei

Postat la: 16.07.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

0

La finele anilor '60, un experiment avea sa dea peste cap intregul concept social al cresterii populatiilor in rate exponentiale si pe termene nedeterminate (adica la nesfarsit) conform teoriei lui Malthus.

Experimentul derulat intre 1968-1973 era transpus prin comportamentul unei colonii de șoareci și reprezinta o încercare a oamenilor de știință de a explica societățile umane.

Ideea "Universului 25" a venit de la omul de știință american John Calhoun, care a creat o "lume ideală" în care sute de șoareci ar trăi și s-ar reproduce.

Mai exact, Calhoun a construit in 1968 așa-numitul "Paradis al șoarecilor", un spațiu special amenajat în care rozătoarele aveau abundență de hrană și apă, precum și un spațiu de locuit mare.

La început, el a plasat patru perechi de șoareci care, în scurt timp, au început să se reproducă, ceea ce a dus la creșterea rapidă a populației lor. Cu toate acestea, după 315 zile, reproducerea lor a început să scadă semnificativ.

Când numărul rozătoarelor a ajuns la 600, s-a format o ierarhie între ele și atunci au apărut așa-numiții "nenorociți". Rozătoarele mai mari au început să atace grupul, cu rezultatul că mulți masculi încep să se "prăbușească" din punct de vedere psihologic.

Ca urmare, femelele nu s-au mai protejat și, la rândul lor, au devenit agresive față de puii lor. Cu timpul, femelele au manifestat un comportament din ce în ce mai agresiv, elemente de izolare și lipsa dispoziției de reproducere. S-a înregistrat o rată scăzută a natalității și, în același timp, o creștere a mortalității la rozătoarele tinere.

Apoi, a apărut o nouă clasă de rozătoare masculi, așa-numiții "șoareci frumoși". Aceștia refuzau să se împerecheze cu femelele sau să se "lupte" pentru spațiul lor. Tot ceea ce îi interesa era hrana și somnul. La un moment dat, "masculii frumoși" și "femelele izolate" reprezentau majoritatea populației.

Potrivit lui Calhoun, faza morții consta în două etape: "prima moarte" și "a doua moarte". Prima era caracterizată prin pierderea scopului în viață dincolo de simpla existență - nicio dorință de a se împerechea, de a crește pui sau de a-și stabili un rol în societate.

Pe măsură ce timpul trecea, mortalitatea juvenilă ajungea la 100%, iar reproducerea ajungea la zero. În rândul șoarecilor pe cale de dispariție, s-a observat homosexualitatea și, în același timp, canibalismul a crescut, în ciuda faptului că exista hrană din belșug.

La doi ani de la începerea experimentului, s-a născut ultimul pui al coloniei. Până în 1973, a fost ucis ultimul șoarece din Univers 25. John Calhoun a mai repetat același experiment de încă 25 de ori și, de fiecare dată, rezultatul a fost același.

Activitatea științifică a lui Calhoun a fost folosită ca model de interpretare a colapsului social, iar cercetările sale servesc drept punct central pentru studiul sociologiei urbane.

În prezent, suntem martorii unor paralele directe în societatea umană de astăzi: bărbați slabi, feminizați, cu abilități reduse sau inexistente și fără instincte de protecție, și femei prea agitate și agresive, fără instincte materne.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE