• Tweet

Tribunalul Bucuresti este obligat sa precizeze in clar daca judecatorul Mihai Balanescu, membru al aceleiasi instante, era specializat in judecarea cauzelor privind infractiunile de coruptie in momentul in care a avut loc judecata fondului din dosarul Colectiv.

Acest lucru s-a dispus de catre judecatorii Adina Pretoria Dumitrache si Andrei Viorel Iugan (foto 2) de la Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti in cadrul dosarului nr. 17008/3/2016 - cunoscut ca dosarul Colectiv -, cei doi hotarand (cu greu, e drept) sa admita cererea formulata de unul dintre avocatii cauzei, conform luju.ro.

Vorbim despre cererea pe care avocatul Florin Constantin Durgheu (foto 1) - in calitate de aparator al Danielei Ioana Nita, directoarea firmei care a asigurat spectacolul de artificii in seara de 30 octombrie 2015 la concertul trupei Goodbye to Gravity sustinut in clubul Colectiv - a formulat-o la termenul din 20 ianuarie 2021 in fata completului de judecata. Cerere care, odata admisa, dupa cum veti vedea, ar putea schimba parcursul dosarului Colectiv, fiind deloc improbabila reluarea judecarii fondului de catre un complet specializat in materie de coruptie.

Iar totul se va intampla daca se constata ca judecatorul Mihai Balanescu (magistratul care a judecat dosarul Colectiv in faza fondului la Tribunalul Bucuresti) nu detine documentatia necesara si proba concreta care sa ateste ca are specializarea pentru judecarea cauzelor privind infractiunile de coruptie.

Astfel, la inceputul termenului de judecata, avocatul Florin Constantin Durgheu a ridicat o exceptie privind nelegala compunere a completului care a pronuntat sentinta nr. 1897/16.12.2019 din dosarul nr. 17008/3/2016 de la Tribunalul Bucuresti, solicitand in acelasi timp ca aceasta exceptie sa nu fie solutionata odata cu fondul, intrucat solutia ar urma sa primeasca o solutie previzibila de respingere.

In completare, avocatul Durgheu a solicitat totodata ca instanta sa incuviinteze solicitarea de a se trimite la Tribunalul Bucuresti o cerere prin care sa se comunice daca judecatorul cauzei din faza de fond a dosarului Colectiv - respectiv judecatorul Balanescu - avea specializarea necesara pentru judecarea cauzelor de coruptie, astfel cum prevede articolul 29 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea faptelor de coruptie.

In argumentarea cererii sale, avocatul Durgheu a invocat Decizia CCR nr. 417/2019, paragrafele 167 si 146 care prevad urmatoarele:

- paragraful 167 din Decizia CCR nr. 417/2019: „In consecinta, judecarea in prima instanta a cauzelor subsumate Legii nr. 78/2000 aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre completuri de judecata nespecializate prin translarea proprio motu de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a acestei competente de judecata catre completurile cu competenta generala reprezinta, in principal, un act de opunere la lege, ceea ce inseamna ca, sub aspectul judecarii in prima instanta a infractiunilor prevazute de legea nr. 78/2000, completul astfel rezultat nu a fost stabilit prin lege, ci prin vointa contra legem a puterii judecatoresti, reprezentata, in cazul de fata, de Inalta Curte de Casatie si Justitie";

- paragraful 146 din Decizia CCR nr. 417/2019 - „Nicio prevedere nu consacra specializarea de drept a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia judecarii infractiunilor de coruptie, din contra, prevazand ca se constituie completuri specializate, rezulta o obligatie corelativa de determinare a specializarii si de specializare a acestora/a unora dintre acestia. Curtea nu exclude ca toti judecatorii, prin prisma experientei lor profesionale/formarii profesionale, sa fie specializati in aceasta materie, insa acest aspect trebuie determinat si constatat ca atare, neexistand o prezumtie simpla in sensul ca acestia sunt specializati (...) Judecatorul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu este de plano specializat, pentru ca altfel textul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, nu ar fi avut sens".

In urma motivelor invocate de avocatul Durgheu, care a subliniat importanta emiterii unei adrese de catre Tribunalul Bucuresti in care sa se precizeze in mod expres daca judecatorul Balasescu detinea specializarea in materie de coruptie, conform Deciziei CCR 417/2019, presedinta de complet, judecatoarea Dumitrache, i-a pus in vedere aparatorului Danielei Ioana Nita faptul ca "nu punem in discutie aceasta cerere. In schimb, punem in discutie cererea adresata Tribunalului Bucuresti pentru a se comunica daca judecatorii care au solutionat in fond aceasta cauza aveau sau nu specializare sa judece cauze de coruptie".

Florin Constantin Durgheu a subliniat ca "este necesar ca adresa sa se refere strict la judecatorul cauzei, si nu la toti judecatorii Tribunalului Bucuresti": "In adresa sa se precizeze ca judecatorii sunt specializati, insa nu la modul general, ci raport la decizia 417 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Raspunsul Tribunalului Bucuresti de obicei este ca toti judecatorii sunt destepti, frumosi si specializati. Or, pe noi ne intereseaza sa stim daca au fost respectate dispozitiile art. 29 alin 1 din Legea nr. 78/2000, astfel cum se precizeaza si in Decizia CCR 417/2019".

"Atunci am sa intreb de Balanescu si cred ca a mai fost unul inainte", a precizat judecatoarea Dumitrache.

In sustinerea cererii formulate de Florin Durgheu, colegii sai avocati au precizat de asemenea ca se impune admiterea solicitarii formulate de aparatorul Danielei Ioana Nita, "pentru ca legea spune ca se impune judecarea acestor cauze de care complete specializate", cu atat mai mult cu cat "acest demers este relevant si util".

In cele din urma, completul format din judecatorii Adina Pretoria Dumitrache si Andrei Viorel Iugan au decis incuviintarea cererii de comunicare de catre Tribunalul Bucuresti a informatiilor privitoare la specializarea in judecarea dosarelor privind infractiunile de coruptie pe care o detine, sau nu judecatorul Mihai Balanescu. "O sa incuviintez cererea sa ni ne comunice imprejurarea daca domnul judecator Balanescu Mihai a fost la momentul solutionarii acestei cauze specializat in judecarea infractiunilor de coruptie, astfel cum prevede art. 29 din Legea nr. 78/2000. O sa cerem sa ni se anexeze si Hotararea de Colegiu prin care a dobandit aceasta specializare", a conchis judecatoarea Adina Pretoria Dumitrache.

Redam in continuare pasaje din adresa formulata de Daniela Ioana Nita prin avocatul sau, Florin Constantin Durgheu:

"Exceptia nelegalei compuneri a completului care a pronuntat Sentinta Penala nr. 1897, la data de 16.12.2019, in Dosarul nr. 17008/3/2016, nu poate fi solutionata legal, cu respectarea principiilor care guverneaza desfasurarea procesului penal, odata cu fondul cauzei deoarece, dupa acordarea „cuvantului pe fond", instanta de apel ar solutiona previzibil (prin respingere) aceasta exceptie din moment ce ar pronunta solutia fara a emite o adresa catre Tribunalul Bucuresti pentru a vedea daca Colegiul de Conducere al Tribunalului Bucuresti a desemnat sau nu completurile specializate sa judece in prima instanta faptele de coruptie, conform art. 29 din Legea nr. 78/2000.

Unirea cu fondul a acestei exceptii echivaleaza cu o antepronuntare crasa, raportat la aspectele anterior expuse.

Solutionarea exceptiei nelegalei compuneri a instantei de fond cu prioritate, ca o chestiune prealabila, este imperios necesara, avand in vedere faptul ca, in eventualitatea in care Dvs., ca instanta de apel, ati constata faptul ca instanta de fond nu a fost legal constituita raportat la art. 29 din Legea nr. 78/2000, ati fi obligata sa constatati nulitatea sentintei apelate, fapt care ar genera admiterea apelului si desfiintarea in totalitate a sentintei apelate si dispunerea rejudecarii cauzei la Tribunalul Bucuresti.

Evident, in aceasta ipoteza, administrarea probelor in aceasta faza procesuala ar fi zadarnica, din moment ce instanta de apel ar dispune desfiintarea in totalitate a sentintei apelate si rejudecarea dosarului de catre Tribunalul Bucuresti.

Faptul ca solutionarea exceptiei nelegalei compuneri a completului de judecata trebuie sa aiba loc la inceputul dezbaterilor in apel, ca o chestiune prealabila, rezulta, in mod irefutabil si din practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie. (...)

Prin decizia de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in M.O. nr. 872 din 16.10.2018, s-a stabilit ca, „necompetenta materiala a sectiei / completului specializat este de ordine publica".

Este adevarat ca aceasta decizie a fost pronuntata in procesele supuse Codului de Procedura Civila in cadrul curtilor de apel si in cadrul tribunalelor, vizand alte dispozitii decat cele in cauza, insa din considerentele acestei decizii rezulta fara echivoc faptul ca „Normele care reglementeaza competenta materiala procesuala (specializata) sunt in mod evident de ordine publica intrucat ocrotesc un interes public - buna administrare a actului de justitie, prin specializarea judecatorilor necesara in raport cu complexitatea si numarul cauzelor. Specializarea instantelor / sectiilor si judecatorilor nu este o chestiune de ordine privata, ci una ce tine de organizarea si administrarea justitiei".

Aceasta interpretare, chiar daca a fost data cu privire la procesele supuse Codului de Procedura Civila, se refera la norme de organizare judiciara, care sunt comune, atat in materie civila, cat si in materie penala, referindu-se, in mod expres la dispozitiile art. 35 alin. (2) si art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Cu alte cuvinte, prin decizia de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in M.O. nr. 872 din 16.10.2018, s-a stabilit cu efecte obligatorii, imprejurarea ca normele care reglementeaza instantele / comleturile specializate, sunt norme care vizeaza competenta materiala procesuala (specializata) si sunt de ordine publica, indiferent de materia in care se solutioneaza cauzele (penala sau civila), lato sensu, acestea fiind prevazute in Legea privind organizarea judiciara si in alte legi speciale.

Potrivit dispozitiilor art. 281 alin. (1) din Codul de Procedura Penala, determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala si competenta personala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.

In jurisprudenta sa (Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, Decizia nr. 302 din 04 mai 2017), Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat ca o consecinta a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea fundamentala, care prevad obligativitatea respectarii, in Romania, a Constitutiei, a suprematiei sale, si a legilor, este aceea ca legiuitorul trebuie sa reglementeze din punct de vedere normativ, atat cadrul de desfasurare a procesului penal, cat si competenta organelor judiciare si modul concret de realizare a fiecarei subdiviziuni, a fiecarei etape a procesului penal.

In acelasi sens, Curtea a constatat ca reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential ce decurge din principiul legalitatii, principiu ce se constituie intr-o componenta a statului de drept. Aceasta deoarece o regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile / competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune ca acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial cat si pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste legiuitorul, principiul legalitatii - componenta a statului de drept - il obliga pe acesta sa reglementeze in mod clar competenta organelor judiciare.

Prin art. 29 din Legea nr. 78/2000 legiuitorul si-a indeplinit aceasta obligatie, ce decurge din dispozitiile art. 131 si ale art. 73 alin. (3) lit. l din Legea fundamentala si a stabilit competenta judecarii in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege de completuri specializate.

In consecinta, Inalta Curte va admite apelurile (...) va desfiinta, in tot, sentinta penala atacata si va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bacau, pentru rejudecare de catre un complet specializat, conform dispozitiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Este important de precizat faptul ca, si colegii Dvs. de la Curtea de Apel considera solutionarea exceptiei nelegalei compuneri a instantei de fond ca fiind o chestiune prealabila, ce trebuie solutionata inaintea inceperii cercetarii judecatoresti in apel.

Una dintre dovezile acestei imprejurari o constituie faptul ca, urmare a solicitarii mele, instanta de apel a dispus in Dosarul nr. 12586/3/2015, emiterea unei adrese catre Tribunalul Bucuresti, Sectia Penala, pentru a se comunica daca „Completul CF1 care a solutionat cauza a fost desemnat complet specializat, conform art. 29 alin. 1, lit. a) din Legea nr. 78/2000 si art. 41 alin. 1 si 2 din Legea nr. 304/2004, precum si hotararea presedintelui instantei adoptata in acest sens".

Avand in vedere argumentele ce preced, va rog sa reveniti asupra deciziei de a solutiona exceptia nelegalei compuneri a instantei de fond, o data cu fondul si, in consecinta, sa dispuneti emiterea unei adrese catre Presedintele Tribunalului Bucuresti pentru a va comunica daca la inceputul anului 2016, Colegiul de Conducere al Tribunalului Bucuresti a desemnat sau nu completurile specializate sa judece in prima instanta faptele de coruptie, conform art. 29 din Legea nr. 78/2000.