Pantofii uriași găsiți lângă Zidul lui Hadrian stârnesc misterul în jurul soldaților din Roma antică

Postat la: 17.07.2025 |

În colinele verzi ale nordului Angliei, arheologii mai scot la iveală un fragment dintr-un trecut uitat: o colecție neobișnuită de pantofi romani, unii dintre ei de-a dreptul uriași, descoperiți la ruinele fortului Magna, situat în apropierea celebrului Zid al lui Hadrian. Descoperirea, făcută în luna mai, alimentează noi ipoteze despre viața cotidiană a soldaților romani staționați în zonă și despre diversitatea fizică a celor trimiși să apere granițele de nord-vest ale imperiului.

Din cele 34 de bucăți de încălțăminte găsite în sit, opt pantofi depășesc lungimea de 30 de centimetri - ceea ce ar corespunde unui număr 48 după standardele moderne. Este o mărime neobișnuită nu doar pentru Antichitate, ci chiar și în zilele noastre, iar cercetătorii încearcă acum să înțeleagă cine purta acești pantofi și de ce. „Când a ieșit la lumină primul pantof mare, ne-am gândit la tot felul de explicații: pantofi de iarnă, poate cu căptușeală groasă, purtați cu mai multe straturi de ciorapi," spune Rachel Frame, arheologul care coordonează săpăturile. „Dar, pe măsură ce au apărut mai mulți, în stiluri diferite, a devenit clar: acești oameni chiar aveau picioare mari."

Fortul Magna, datând din jurul anului 85 d.Hr., a fost ocupat de-a lungul secolelor de diferite unități militare ale Imperiului Roman. Inscripțiile descoperite pe ziduri și altare vorbesc despre arcași hamieni din actuala Siria, soldați din Dalmația montană (azi Croația și Serbia), dar și trupe batave din Olanda. Se presupune că trupele erau înlocuite periodic, iar fiecare garnizoană își lăsa urmele: obiecte, resturi menajere, și - după cum se vede - încălțăminte. Pantofii uriași ar putea indica prezența unor soldați neobișnuit de înalți, dar nu se știe exact de ce un astfel de contingent ar fi fost necesar în nordul îndepărtat al Britanniei.

Manualele militare romane recomandau recruți de aproximativ 1,72 metri înălțime - înalți pentru vremea respectivă - dar proveniența diversă a soldaților ar fi putut aduce în zonă indivizi cu trăsături fizice mult mai variate. Profesorul Rob Collins de la Newcastle University explică: „Nu avem suficiente dovezi pentru a spune că un întreg detașament era format din oameni de statură mare, dar este evident că au existat indivizi semnificativ mai înalți decât media vremii." Comparativ, în situl vecin Vindolanda, cercetat intens începând cu anii '70, doar 16 din cele peste 3.700 de încălțări descoperite aveau lungimea de peste 30 cm.

Pantofii de la Magna, confecționați din piele groasă de vacă și întăriți cu cuie din fier, seamănă cu modelele de la Vindolanda - de la cizme militare închise până la sandale cu închizători din piele, trecând prin variante ce amintesc de încălțămintea sportivă modernă, până la gleznă. Supraviețuirea acestor obiecte din piele este remarcabilă și se datorează, cel mai probabil, tehnicilor romane de tăbăcire cu materie vegetală, care creau un strat protector împotriva apei și căldurii.

Pentru Frame, astfel de artefacte sunt mai valoroase decât orice bijuterie: „Nu spun că nu mă entuziasmez când găsim ceva strălucitor, dar ce mă mișcă cu adevărat sunt obiectele care aparținuseră oamenilor obișnuiți. Cei ale căror nume nu le cunoaștem, dar care au trăit, au muncit și au murit aici." Din păcate, identificarea exactă a purtătorilor pantofilor este dificilă. Romanii din zona Zidului lui Hadrian își incinerau morții, iar puținele oase găsite sunt prea degradate pentru a oferi informații relevante. Totuși, cercetătorii analizează amprentele lăsate de tălpi pe interiorul pantofilor - urme discrete care ar putea contura profilul unui soldat uitat.

Cea mai mare provocare, însă, vine nu din trecut, ci din prezent. Pantofii de la Magna sunt într-o stare mai precară decât cei recuperați de la Vindolanda cu decenii în urmă, iar cauza, avertizează Frame, este schimbarea climatică. Alternanțele bruște de temperatură, secetele urmate de inundații torențiale, modifică structura solului și îl îmbogățesc cu oxigen - ceea ce accelerează degradarea materialelor organice.

„În solul lipsit de oxigen, pielea a rezistat mii de ani. Dar în solul actual, microbii înfloresc, iar pH-ul acid corodează rapid orice rămășiță organică," explică Frame. Cu alte cuvinte, ce a fost protejat timp de două milenii riscă acum să dispară în câțiva ani. De aceea, misiunea arheologilor de la Magna este o cursă contra cronometru. Pantofii uriași, purtați de soldați romani neobișnuit de înalți, ar putea fi ultima lor mărturie. Și, așa cum subliniază Frame, „arheologia nu este despre împărați și eroi. Este despre cei care nu și-au scris povestea - dar și-au lăsat pașii în noroi."