• Tweet

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil de energie care se va aplica începând cu data de 1 noiembrie.

Principalele măsuri de sprijin în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice prevăzute de noua lege sunt acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a ajutoarelor pentru consumul de energie în vederea acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, ignorându-se cu desăvârşire măsurile non-financiare pentru sprijinirea consumatorior vulnerabili. Legea însă are mari lacune şi în ceea ce priveşte depistarea persoanelor vulnerabile, astfel că unii vor putea primi ajutoare, deşi nu sunt cele mai sărace persoane. Şi dacă tot vorbim despre debirocratizare, cei care vor să le primească, vor avea de completat un formular de 14 pagini, cu date despre ocupanții unei locuințe, sursele de venit, dar și bunurile pe care le dețin în locuință.

Nivelul actual al vulnerabilității asociate cu energia este de 32%, însă după alți indicatori, nivelul acesteia este de 45%, estimează Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În contextul creșterii prețurilor la energie din această perioadă, Centrul pentru Studiul Democrației a lansat un nou studiu pe tema sărăciei energetice în România, subliniind nevoia de a face distincţie între „sărăcia energetică" și „vulnerabilitatea energetică", deoarece folosirea celor două ca sinonime generează confuzie și contribuie la perpetuarea lipsei de înțelegere a fenomenului, cu impact negativ direct asupra calității politicilor publice. Astfel, potrivit studiului, sărăcia energetică este o stare de moment, care descrie incapacitatea unei gospodării de a-și asigura nevoile minimale de energie într-un mod care să asigure membrilor săi capacitatea de a funcționa ca membri deplini ai societății. În schimb, vulnerabilitatea energetică este un set de condiții care creează riscul ca o gospodărie să intre, chiar și temporar, în starea de sărăcie energetică.

În România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, ignorând ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori starea tehnică a locuinţei şi necesarul de căldură. De asemenea, măsurile de protejare a clienţilor vulnerabili ignoră cu totul măsurile nefinanciare (ex. condiţii clare pentru limitarea deconectărilor) sau de creştere a eficienţei energetice (ex. înlocuirea electrocasnicelor sau cazanelor ineficiente). Prin perpetuarea politicilor publice ce vizează exclusiv acordarea de ajutoare, autorităţile riscă să piardă din vedere obiectivul principal al combaterii fenomenului sărăciei energetice, și anume, sprijinirea și responsabilizarea clientului vulnerabil pentru a ieși din paradigma vulnerabilității energetice, era avertismentul lansat şi de Asociaţia România Inteligentă după apariţia proiectului de lege privind consumatorul vulnerabil. Autorităţile au ales însă să ignore orice propunere de modificare a proiectului, preferând să rămână cantonate doar în acordarea de ajutoare financiare. Formulate foarte general, măsurile non-financiare ar urma să fie identificate în legislația secundară sau prin alte acte legislative, ceea ce va amplifica riscul unei abordări lipsite de coerență.

Pentru identificarea persoanelor cu venituri foarte mici, legea nu prevede realizarea unor anchete sociale, mergându-se pe varianta declaraţiilor pe propria răspundere. Mai precis, pe completarea unui formular extrem de stufos, care numără nu mai puţin de 14 pagini. Acest lucru creează însă premisele unor erori în ceea ce priveşte încadrarea veniturilor. De exemplu, există foarte multe persoane care muncesc la negru, în special în zona rurală, şi ele figurează în evidenţe cu venituri zero. În aceeaşi situaţie sunt şi multe persoane care lucrează în străinătate. Asta le permite să beneficieze de ajutorul maximal oferit de Legea consumatorului vulnerabil, chiar în detrimentul unor persoane mai sărace.

Explozia preţurilor la gaze şi energia electrică găseşte consumatorii casnici din România într-o situaţie critică. Numai luna trecută prețurile pentru consumatorul casnic au crescut cu 60% pentru gaze, cu 25% pentru energie electrică și cu 20% pentru termoficare. Creșterea explozivă a prețurilor la utilităţi se va resimți puternic de la jumătatea toamnei, fiind de așteptat ca numărul de familii afectate de sărăcia energetică să ajungă chiar la trei milioane. Statistica Eurostat arată că anul trecut 13% din familiile din România treceau sub pragul de sărăcie după ce își achitau facturile pentru energie (electrică și termică), 11,7% din familii consumau mai puțină energie decât minimumul necesar unui trai confortabil. De asemenea, pentru 45% din familiile din România facturile pentru energie erau o povară prea grea pentru bugetul familiei. În România, 14% din gospodării au datorii la plata facturilor, iar 10% nu-şi permit să-şi încălzească corespunzător locuinţele, potrivit Eurostat. Aceste procente plasează ţara noastră în topul ţărilor unde sărăcia energetică face ravagii.

Preţurile la energia electrică şi gaze naturale au luat-o razna pe bursă, aceasta fiiind una din explicaţiile pentru care acum românii trebuie să înghită în sec şi să bage adânc mâna în buzunar pentru a plăti facturile la utilităţi. Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy Bege, chiar avea şi un sfat pentru noi. Să acceptăm prețurile înspăimântătoare la gaze și să așteptăm ajutorul de la Guvern, în speranţa că ne vom încadra în categoria celor care vor primi ajutoare. Decât să asiste contemplativ cum preţurile au crescut înspăimântător de mult, ANRE ar putea să facă ceva pentru a opri această spirală a preţurilor. Iar unul din primele lucruri ar fi să se uite la producătorii de energie care înregistrează profituri fabuloase în această perioadă, mai ales că majoritate sunt controlaţi de stat. De exemplu, Hidroelectrica a raportat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 de milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Costurile ei de producţie nu sunt influenţate de preţul certificatelor de CO2, apă a fost în lacurile de acumulare, şi totuşi preţul de vânzare al energie produse de ea a crescut. La fel şi în cazul Nuclearelectrica, societate care şi-a majorat profitul cu peste 12%. Preţul de vânzare al energiei pe piaţa liberă s-a aliniat celui de vânzare pe bursă obţinut de Complexul Energetic Oltenia (CEO), care are însă de suportat şi povara certificatelor de CO2. Acesta s-a apropiat de 1.000 de lei/MWh, deşi pe bursă ce vinde CEO este extrem de puţin, circa 3% din producţia naţională de energie. Acelaşi lucru se întâmplă şi în ceea ce priveşte gazele naturale, unde piaţa producătorilor este controlată de trei companii, Gazprom, OMV Petrom şi Romgaz, companii care sunt însă legate prin foarte multe fire, cum ar fi proiectele de investiţii comune. Nici în cea ce priveşte piaţa furnizorilor de gaze nu se poate spune că este o piaţă corectă când vorbim despre suprataxarea profiturilor suplimentare. „Prețul mediu al gazelor naturale din producția internă nu a depășit 92 de lei/MWh în această vară și este supraimpozitat (o creștere de 0,35%, față de anul 2019). În schimb, prețul gazelor marfă care se vând pe bursă a ajuns la 350 de lei/MWh (15.09.2021) și nu este supraimpozitat (o creștere de 233% față de anul 2019)! Prețul mediu al lemnelor de foc a crescut cu circa 300% față de anul 2019, iar prețul mediu al energiei electrice marfă a crescut cu aproximativ 106% față de anul 2019. Toate aceste creșteri imense de preț nu sunt supraimpozitate de statul român, acesta preferând să ignore profiturile fabuloase obținute de unii pe seama creșterii prețurilor, arată o analiză realizată recent de Asociația Energia Inteligentă.

Cuantumul ajutoarelor de încălzire se stabilește prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă. Conform legii, ajutorul se va acorda astfel:

Venit net mediu lunar pe membru de familie/Procent compensare

0 - 200 de lei - 100%
200,1 - 320 de lei - 90%
320,1 - 440 de lei - 80%
440,1 - 560 de lei - 70%
560,1 - 680 de lei - 60%
680,1 - 920 de lei - 50%
920,1 - 1.040 de lei - 40%
1.040,1 - 1.160 de lei - 30%
1.160,1 - 1.280 de lei - 20%
1.280,1 - 1.386 de lei - 10%
1.280,1 - 2.053 de lei - 10%

De asemenea, cei cu venit mediu net lunar de cel mult 1.386 de lei/persoană în cazul familiilor și de 2.053 de lei în cazul persoanelor singure vor beneficia și de un supliment lunar pentru energie calculat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de 30 de lei pentru consumul de energie electrică, de 10 lei pentru consumul de gaze naturale sau energie termică și de 20 de lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri. Suplimentul pentru energie se va acorda pe tot parcusul anului și va fi plătit direct furnizorului, cu excepția celui pentru combustibil solid sau petrolier, care va fi plătit direct titularului.