• Tweet

Economia românească a intrat într-o zonă extrem de periculoasă, cu o activitate tot mai redusă pe majoritatea ramurilor economice şi cu o inflaţie care rămâne printre cele mai mari din UE, cu creşteri de preţuri duble faţă de media ţărilor europene.

Este cel mai prost scenariu în care s-ar putea afla economia, pericolul stagflaţiei (stagnare economică plus inflaţie), fiind tot mai evident, avertizează economistul Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, dacă România nu va reduce „drastic" cheltuielile, riscă să încheie anul 2025 cu un deficit de peste 10%, ca o ţară aflată în război.

Soluţii suplimentare ar fi reducerea „poverii fiscale" pe muncă, absorbţia banilor europeni şi evitarea creşterii taxelor, dar şi eliminarea taxelor „aberante" care „au gonit" investitorii strategici, precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii. „Este o situaţie extrem de periculoasă pentru că riscă să afecteze întreaga economie, spre deosebire de o recesiune clasică în care economia se curăţă de afacerile neperformante din anumite sectoare şi îşi resetează modelele de business.

Mai simplu spus, este ca diferenţa între o boală obişnuită şi un cancer din care scapi doar cu tratamente extrem de complicate. În stagflaţie, lâncezeala economică e de natură să macine fundamentele economice, să inhibe investiţiile pe termen mediu şi lung şi să genereze neîncredere. Toată lumea are de pierdut din această situaţie, în contextul în care creşterea preţurilor continuă, iar puterea de cumpărare scade tot mai mult", a declarat economistul Adrian Negrescu.

Acesta spune că datele INS vin să confirme, „din păcate", această perspectivă şi, după un an 2024, în care creşterea economică a fost de sub 1%, primele trei luni din 2025 indică o îngheţare a activităţii economice în multe sectoare, de la construcţii la agricultură, sectorul de prelucrare şi servicii. „Nici IT-ul nu mai înregistrează performanţele din anul trecut, pe fondul eliminării facilităţilor fiscale şi restrângerii activităţii în multe dintre companiile importante din acest sector", adaugă Negrescu.

Potrivit acestuia, scăderea vânzărilor este „cuvântul de ordine" al crizei actuale, lucru care „se simte tot mai puternic în economie, în mai toate domeniile", iar efectele se amplifică pe lanţurile de business. Volumele tot mai mici de producţie şi vânzări implică reduceri de activitate, restrângerea schemelor de personal şi îngheţarea investiţiilor. În acest context, de la creşterea economică estimată de guvern, de 2,5% în 2025, pare că dacă vom reuşi să menţinem economia pe linia de plutire va fi o adevărată realizare.

Dincolo de ce se întâmplă în sectorul privat, acolo unde mare parte din companii şi-au restructurat operaţiunile în aşa fel încât să facă faţă acestui scenariu de îngheţ economic, în mediul public, la stat, pare că nimeni nu realizează criza în care ne aflăm", afirmă analistul economic. Negrescu menţionează că datele preliminarii privind execuţia bugetară după primele două luni din 2025 indică o continuare a creşterii cheltuielilor cu aproape 20% faţă de anul anterior şi o adâncire a deficitului bugetar.

„În februarie, se estimează că am avut un deficit bugetar de 1%. Dacă vom merge cu cheltuielile în acest ritm, riscăm să ieşim din planul de reducere a deficitului la 7%, convenit cu Comisia Europeană. Fără o reducere drastică a cheltuielilor, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, demn de o ţară aflată în război.

În primele două luni, deficitul a trecut deja de 6 miliarde de euro, o sumă uriaşă raportată la potenţialul de împrumut şi de plată al României. N-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece că încasările statului au crescut cu aproape 15%, atâta timp cât cheltuielile cresc cu un ritm şi mai ridicat.

Să nu uităm un element esenţial - planul de reducere a deficitului la 7% a fost principalul reper care a convins agenţiile de rating să menţină România peste nivelul de junk, adică de economie nerecomandată investiţiilor", avertizează economistul. Potrivit acestuia, situaţia este cu atât mai gravă cu cât statul reuşeşte din ce în ce mai greu să se împrumute pentru a achita facturile tot mai mari, „dovadă, eşecul împrumutului de la băncile locale, de săptămâna trecută".

„Mai simplu spus, am ajuns la fundul sacului şi, dacă autorităţile nu vor lua măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile, riscăm ca în vară, după alegeri, să ne întoarcem la percepţia investitorilor din anii 90 - la categoria Junk", afirmă Negrescu. Specialistul spune că, în acest scenariu, România va fi nevoită să apeleze „la colacul de salvare de la FMI", care să îi ofere „un 40-50 de miliarde de euro" pentru a avea cu ce plăti pensiile, salariile şi celelalte obligaţii.

„Bineînţeles că un nou acord standby va fi însoţit de o serie de măsuri extrem de dure, mai ales de ordin fiscal - creşterea impozitelor pe venit, a TVA şi a taxelor pe proprietate urmând să se afle în prim-plan. Politicienii trebuie să înţeleagă că am ajuns în al 12-lea ceas şi că, fără reforme serioase în ceea ce priveşte cheltuielile publice, România riscă să intre într-o criză ce se va întinde pe mulţi ani de acum încolo, asta mai cu seamă că fondurile UE vor fi din ce în ce mai puţine", atenţionează analistul economic.

Adrian Negrescu spune că efectele acestei crize în care se află România se simt deja, dat fiind că investiţiile străine directe s-au redus la jumătate, multe companii îşi fac exitul din România, liniile de finanţare pentru business sunt tot mai puţine şi mai costisitoare, iar blocajul financiar se accentuează tot mai mult. Economistul arată că, pentru a reporni economia, în primul rând, trebuie reduse cheltuielile, de la „investiţiile de sute de milioane în stadioane la salariile de zeci de mii de euro din companiile de stat".

În al doilea rând, continuă Negrescu, este nevoie de o reducere a „poverii fiscale" pe muncă, aşa încât firmele să poată fi convinse să creeze noi locuri de muncă şi să crească salariile. În opinia economistului, un alt element esenţial îl reprezintă absorbţia banilor europeni. „Din octombrie 2023, România n-a mai reuşit să aducă în ţară fonduri nerambursabile. Avem la dispoziţie aproape 60 de miliarde de euro pe care, dacă îi vom aduce, ne vom salva economia. În acest moment, pare însă că suntem incapabili să atragem şi să cheltuim banii europeni, PNRR devenind, pe zi ce trece, Planul Naţional de Reforme Ratate, afirmă Negrescu.

Nu în ultimul rând, şi „poate cel mai important", explică Negrescu, România trebuie să evite creşterea taxelor „în orizontul următorilor 2-4 ani" şi să elimine „taxele aberante care au gonit investitorii strategici", precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii. „Îmi e teamă că niciuna dintre aceste soluţii nu va fi pusă în practică şi că politicienii vor alege calea creşterii taxelor şi menţinerea privilegiilor din sectorul bugetar - un scenariu care va duce România spre junk", încheie Adrian Negrescu.