Urmează anii de groază: România se va prăbuși economic după alegerile din mai. Ne aflăm în fața celui mai negru scenariu din ultimii 35 de ani

Postat la: 01.05.2025 |

România traversează o perioadă extrem de delicată, cu un deficit bugetar periculos de apropiat de cel care a dus Grecia în pragul colapsului acum 16 ani, pe fondul crizei globale din 2008-2009 și al unor măsuri de redresare defectuoase. Dificultățile prin care trece țara noastră sunt recunoscute deopotrivă de experți economic-financiari și politic, inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan spunând că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar - 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană - și că există „trepidații la nivel global" care pot declanșa o nouă criză financiară.

Într-un interviu recent, Bolojan a propus trei direcții urgente pentru reducerea deficitului: eliminarea cheltuielilor inutile, aducerea companiilor de stat sub un control eficient și reducerea sistematică a cheltuielilor publice. El a atras atenția că România cheltuiește mai mult decât își permite, și se finanțează prin împrumuturi din ce în ce mai scumpe. În ultima perioadă, tot mai mulți economiști au evidențiat pericolul iminent în care se află România din cauza deficitului bugetar de 9,3% din PIB, în condițiile în care Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.

Pentru a reducerea deficitului, începând cu anul 2010, Grecia a înghețat salariile și a interzis orele suplimentare, a tăiat binusurile de sărbători, a crescut TVA și alte taxe, a început reformarea sectorului public și a crescut vârsta de pensionare, a început să vândă proprietăți de stat și a demarat privatizarea companiilor de stat din domeniul gazelor naturale, pentru ca în 2012 să treacă la tăieri de pensii și salarii și la recapitalizarea băncilor, măsuri care au fulminat în 2013 cu concedierea a 15.000 de bugetari.

Pentru a evita intrarea într-o astfel de situație, economiștii români, inclusiv cei ai BNR, au tras numeroase semnale de alarmă, făcând apel la guvernanți să ia rapid măsurile optime pentru diminuarea riscului României de a intra într-o criză mai mare decât cea din 2008-2009. Banca Națională a României (BNR) a avertizat în raportul său din aprilie 2025 că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare" și că „corecția va fi inevitabilă și dureroasă", cu sau fără sprijin extern.

Comisia Europeană, în analiza de primăvară 2025, a inclus România în categoria statelor „cu dezechilibre macroeconomice excesive", precizând că deficitul bugetar și cel de cont curent sunt la niveluri nesustenabile. Fitch a menținut ratingul României la „BBB-" cu perspectivă negativă, avertizând că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,5% din PIB în 2025, mult peste media pentru această categorie de rating . Această situație crește riscul unei retrogradări, ceea ce ar însemna costuri mai mari de finanțare pentru stat și sectorul privat.

În plus, S&P Global Ratings a semnalat posibilitatea reducerii ratingului României la nivelul „junk" din cauza deficitului bugetar în creștere și a instabilității politice. Pe 8 august 2025, agenția de rating Fitch va anunța dacă țara va fi retrogradată la statutul de „junk", ceea ce înseamnă că țara noastră nu este recomandată investițiilor.

Majorarea TVA-ului este iminentă, și este exact cu 2%, pentru că este soluția cea mai rapidă și cea mai simplă de a aduce bani în plus la bugetul de stat. Odată crescut TVA-ul scade consumul. Produsul Intern Brut nu va mai crește, chiar va scădea față de anul trecut. Deci, nu va exista acea creștere a PIB-ului care a fost prognozată în buget. Asta înseamnă un TVA mai mare, dar la o bază de impozitare ușor mai mică. Undeva la 2-3 miliarde de euro în plus, este suficient cât să scadă deficitul bugetar, să îl ducă către un 7- 8%. Altfel, pericolul este că vom avea un deficit bugetar ca anul trecut, adică peste 9%, dacă nu chiar să ajungă la 10%. Atunci TVA-ul este singura măsură rapidă și concretă care ne-ar putea îndrepta către a reduce cu 2-3 puncte procentuale deficitul bugetar față de ce se vede acum.

Daca nu majoreaza TVA, Guvernul are în față două variante - ori taie cheltuielile și eficientizează colectarea, ori crește taxele. Majorarea taxelor va rămâne singura variantă ca să nu ajungem la Junk, la statutul de economie în care este periculos să investești. Probabil înainte să crească taxele, autoritățile vor încerca, din nou, să se salveze prin inflație - depreciind moneda națională peste nivelul de 5 lei/euro și mizând pe efectele liberalizării pieței de energie (creșteri semnificative de prețuri în toate domeniile).

După primele trei luni din 2025 se observă o temperare a cheltuielilor cu bunurile și servicii, dar asta nu înseamnă că acestea scad, ci doar că cresc cu un ritm mai redus decât în anul trecut. În lipsa unor politici economice și fiscale coerente, după ce PNRR va fi finalizat, România ar putea trece prin perioada mult mai dificile decât acum. Avem un deficit uriaș, istoric, care este agravat de datoria publică, care va crește și mai mult. Sunt economiști care estimează că va deppși 60% din PIB foarte curând, îndreptându-se vertiginos spre 70%. Când datoria publică ajunge atât de mare vom plăti dobânzi și mai mari la împrumuturile de stat.

Dacă Guvernul crește pensiile, implicit anunță că va crește și taxe și impozite. Creșterea aceasta se poate face oficial, anunțând majorările de taxe și impozite, sau indirect, prin inflație, care duce la creșterea prețurilor și implicit la scăderea puterii de cumpărare. Probleme majore pe care le are România în prezent, legat de deficitul bugetar și de datoria publică vor fi agravate în 2027, când se va fi încheiat PNRR. Când nu vor mai fi lucrări de investiții și nu va mai fi nevoie nici de toți muncitorii de acum va fi mai rău, pentru că nu vom mai avea banii care ne-au adus acum creșterea economică de 0,8%.