• Tweet

Ce lasă în urmă guvernul Ciolacu, din perspectiva situației economico-financiare, la nivel micro și macroeconomic? Sunt intrebarile la care raspunde economistul Cristian Socol:

a) Din punctul de vedere macroeconomic:

• În perioada 2021-2024, economia României nu a intrat în recesiune, nici măcar în recesiune tehnică. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024. Înseamnă un plus de 46%.

• România și-a continuat viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în cee ace privește convergența reală - PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

• Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezervă financiară pentru vremuri grele) în Trezorerie de 4,6 miliarde euro și lasă un buffer dublu (10,6 miliarde euro), după ce în toamnă a fost și de 3 ori mai mare. Dacă nu era această rezervă, România intra în criză de lichiditate în decembrie 2024 sau în această perioadă.

• A preluat guvernarea în condițiile în care rezervele valutare internaționale la BNR (aur și valute) erau de 45 miliarde euro iar în prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau în această perioadă de instabilitate politică accentuată.

• Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu / euro s-a menținut stabil. Leul a fost cea mai stabilă monedă din regiune.

• A preluat guvernarea la o datorie externă în PIB de 54,9% din PIB și o lasă la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% în prezent (compatibil cu recomandarea FMI pv adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corectă a rezervelor, România avea probleme grave de finanțare.

• A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB și o lasă la 8,3% din PIB, cu un grad de finanțare din fluxuri nepurtătoare de dobândă care poate fi crescut prin absorbția de fonduri europene și din PNRR de natura investițiilor și din investiții străine. Aici trebuie mai mult încurajată producția internă, prin Productivism.

• A preluat guvernarea la investiții publice (finanțate din surse interne și fonduri europene) de 59 miliarde lei și a ajuns în anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investiții publice. Sunt investiții prioritizate în austostrăzi, școli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea României. În 2025, alocarea pentru investiții publice este de 149 miliarde lei, un nivel record.

• Deficitul bugetar a avut o evoluție sinuoasă, de la 9,2% din PIB în anul 2021, a scăzut la 7,1% din PIB în anul 2022 și la 6,6% din PIB în anul 2023 pentru a crește la 9,3% din PIB în anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am arătat într-o analiză anterioară detaliată că deficitul bugetar se află mult peste pragul de sustenabilitate, că este nevoie de consolidare fiscal-bugetară pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de măsuri de consolidare fiscală a fost luat și impactul acestora în reducerea deficitului se vede deja în execuția estimată la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului în PIB a scăzut față de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern - implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetară de 0,5-0,7% din PIB. Investițiile publice au reprezentat 75-85% din deficit în toată această perioadă.

• A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamentală în PIB de 48,5% și s-a ajuns în prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai puțin de jumătate din creșterea din perioada 2021 față de 2019, adică + 13,1pp din PIB). Chiar dacă suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetară vine și din necesitatea reintrării ponderii datoriei în PIB pe o cale descendentă. Am detaliat în analiza publicată AICI. Probabil, nu se va putea realiza, în condițiile continuării războiului din Ucraina, nevoii de cofinanțare sporită a absorbției de fonduri europene și PNRR, a creșterii explozive a cheltuielilor militare și a escaladării incertitudinii geoopolitice.

• Din împrumuturile efectuate în ultimiii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), față de o medie anuală de 36% în perioada 2020-2021.

• A preluat o guvernare în care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB și o lasă la 6-8% din PIB, cu prioritate în scheme de ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției aici, în România, în industrii cu efect multiplicator.

• Efectivul salariaților din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 în feb 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de muncă față de nov 2021.

b) Din punctul de vedere microeconomic:
• Banii s-au mișcat în economie. S-a și consumat, dar s-a și economisit. S-a și creditat, dar s-a și investit la nivel de gospodării. Iată, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei și se lasă guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei.

• Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.

"Acesta este prezentul față de trecut. A fost dificil. Viitorul trebuie construit cu prudență și înțelepciune. Provocările pe termen scurt - formarea unui nou guvern, update pe planul de consolidare fiscal-bugetară pentru și refacerea legăturilor anemice din politica externă - sunt de natură a define calea pe care va intra România în noul ciclu superlung, de circa 50 de ani (ciclu Kondratieff). Stabilitate versus Volatilitate, Austeritate versus Dezvoltare, Dependență versus Productivism, Solidaritate versus Inegalitate, Independență versus Vulnerabilitate sunt doar câteva dintre alegerile structurale care vor defini viitorul României.", concluzioneaza Cristian Socol.