• Tweet

După ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că lucrătorii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot desfășura acte de cercetare penală doar în limitele strict prevăzute de lege: în cauzele privind infracțiuni de corupție, comise de personalul Ministerului Afacerilor Interne, deputatul USR, Emanuel Ungureanu, a depus în Parlament un proiect de lege privind reoganizarea structurii din MAI, prin care i s-ar lărgi competențele dincolo de granița angajaților din minister.

„În urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, DGA a rămas fără dinți în lupta împotriva corupției din sistemul sanitar unde această structură a avut rezultate remarcabile în ultimii ani. Prin această lege sprijinim DGA să aibă atribuții clare care să-i permită să lupte, între altele, cu fenomenul rușinos și dăunător al șpăgilor din spitale", spune deputatul USR de Suceava.

El a arătat că prin această lege se prevede expres că aceștia pot efectua, în condițiile legii, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii. „Această intervenție legislativă este necesară în contextul Deciziei nr. 8 din 16 iunie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul D.G.A. au competența să efectueze, prin delegare, în condițiile prevăzute de lege, acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind MAI", a mai precizat Emanuel Ungureanu.

De asemenea, în proiect se menține prerogativa DGA de a administra sistemul telefonic call-center anticorupţie, la care cetăţenii pot sesiza faptele de corupţie prevăzute de Codul penal şi Legea nr.78/2000, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis sau de valoarea pagubei materiale, de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice, de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie. Ungureanu a mai adăugat că proiectul de lege conține și o dispoziție potrivit căreia DGA este autorizată a deține și folosi mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea datelor privitoare la faptele de corupție.

Unele surse judiciare vorbesc despre faptul că, astfel, prin această schimbare, deputatul Ungureanu ar vrea să-și elimine concurența din Big Pharma și nu numai. Nu este pentru prima dată când s-ar încerca o astfel de manevră, intenția pentru a se folosi DGA în interese proprii ale unor oameni cunoscuți din mediul politic și al afacerilor datând de pe vremea când șef al DGA era Liviu Althamer, iar soția acestuia;monica Althamer, secretar de stat la Ministerul Sănătății în mandatul ministrului Vlad voiculescu din guvernul Cioloș.

Pe 23 iunie 2025, ziua în care s-a semnat Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, iar Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit de către Parlament, deputatul USR Emanuel Ungureanu a înregistrat la Camera Deputaților PLX 207.2025, o propunere legislativă privind organizarea și funcționarea Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, scrie jurnalul.ro.
Acest proiect legislativ face o singură dată referire la competența DGA de a investiga acele fapte de corupție săvârșite de personalul MAI. Adică, se menționează că „DGA este structura de poliție judiciară din cadrul MAI (...) specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului".

De aici, propunerea legislativă transformă cu totul realitatea existentă. „DGA poate desfășura, în condițiile legii, și alte activități de combatere a corupției dispuse de procurorul competent", potrivit acestui text. În acest sens, legea lui Ungureanu prevede că personalul DGA este format din funcționari publici cu statut special - polițiști și personal contractual care desfășoară exclusiv activitate administrativă. Iar funcțiile polițiștilor din cadrul DGA de la nivel central și teritorial se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcțiile polițiștilor din unitățile aparatului central".

Legea lui Ungureanu ar transform, practic, DGA într-un serviciu secret care să stea aproape exclusiv la dispoziția DNA, spun unele surse. În proiect se prevede faptul că „în îndeplinirea competențelor care îi revin, DGA cooperează cu instituțiile și autoritățile publice și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale și cu persoanele fizice și juridice, din țară și din străinătate, în limitele legii". De asemenea, „DGA atrage fonduri externe și implementează managementul proiectelor cu finanțare externă în domeniul de competență".

Totodată, proiectul măcelărește temeinic decizia ÎCCJ, în sensul că reglementează că „lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au competența să efectueze, în condițiile legii, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii. În vederea desfășurării activității, lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au dreptul de a obține informații, în condițiile stabilite prin instrucțiuni ale ministrului Afacerilor Interne, precum și de a folosi colaboratori, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală".

În aceeași propunere legislativă, Emanuel Ungureanu scrie că „pentru punerea în executare a ordonanțelor dispuse de procurorul competent, DGA utilizează investigatori sub acoperire, documente și obiecte, în condițiile prevăzute de lege", iar „în afara cadrului procesual penal, DGA asigură protejarea identității oficiale a polițiștilor, prin măsuri specifice (...), inclusiv prin utilizarea de nume și coduri de identificare".

Lucrurile nu se opresc aici. În același proiect propus, se mai prevede că DFA utilizează fonduri pentru efectuarea de cheltuieli operative. Mai exact, „DGA este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea datelor privitoare la faptele de corupție". Instituția poate să își organizeze propriile baze de date în acest sens.

Mai mult, se prevede că „DGA este autorizată să dețină și să folosească imobile, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege" și că „DGA administrează sistemul telefonic call-center anticorupție, constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție, asigurând preluarea apelurilor și transmiterea acestora către procurorul competent, potrivit legii".

Concret, se arată că „sistemul telefonic call-center anticorupție, înființat la nivelul DGA, reprezintă o alternativă la celelalte linii telefonice puse la dispoziția publicului de alte instituții publice, pentru sesizarea faptelor de corupție" și că „sesizările care nu au ca obiect săvârșirea unor fapte de corupție se transmit de către DGA organelor competente". „DGA centralizează, stochează și pune la dispoziția autorităților abilitate datele privind apelurile primite. În vederea popularizării sistemului telefonic, instituțiile publice asigură afișarea de materiale informative la sediile proprii, respectiv distribuirea acestora către populație", se mai prevede în acest proiect de act normativ.

Detaliile cu adevărat interesante abia acum încep, odată cu reglementarea, în această propunere de act legislativ, a faptului că „în scopul realizării de activități de prevenire, investigare sau urmărire penală a faptelor de corupție sau a executării pedepselor", DGA primește puteri sporite.

Spre exemplu, „acțiunile polițiștilor DGA în spații publice, intervențiile realizate în vederea punerii în executare a ordonanțelor de delegare, precum și pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloace foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate". În același timp, „DGA este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momentele operative cu privire la activitățile din competență desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise fapte de corupție".

De asemenea, se prevede că „DGA este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale sau locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, atunci când există suspiciuni rezonabile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio și video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea persoanelor care pregătesc, săvârșesc sau au săvârșit fapte de corupție, persoanelor care au fost la locul săvârșirii faptei de corupție ori au cunoștință despre aceasta, despre autor sau despre banii, bunurile sau avantajele ce constituie obiectul faptelor de corupție".

Mai interesant decât atât, în această propunere de lege scrie negru pe alb că „DGA poate folosi mijloace de constrângere, precum forța, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau mobilizare, cătușe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare și inferioare, mijloace neletale, arme albe și de foc, mijloace adecvate sau vehicule pentru oprirea forțată, blocarea sau deblocarea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane și bunuri ce fac obiectul unor fapte de corupție".

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, printr-un recurs în interesul legii (RIL) admis în 16 iunie 2025, că lucrătorii Direcției Generale Anticorupție (DGA) pot desfășura acte de cercetare penală doar în limitele strict prevăzute de lege: în cauzele privind infracțiuni de corupție, comise de personalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Decizia clarifică o practică judiciară neunitară și limitează o tendință de extindere nejustificată a atribuțiilor DGA, scrie STIRIPESURSE.RO.

Potrivit societății de avocați Chiriță și Asociații, recursul în interesul legii a fost formulat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar Înalta Curte a stabilit că delegarea de către procuror a lucrătorilor DGA este legală doar în cadrul competenței stabilite prin art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005. Această prevedere limitează clar acțiunea DGA la investigarea faptelor de corupție reglementate de Legea nr. 78/2000, comise exclusiv de angajați ai MAI.

În ultimii ani, mai multe unități de parchet din țară au recurs la delegarea lucrătorilor DGA în dosare care nu intrau în sfera competenței legale a acestei structuri. Astfel, DGA a fost implicată, în mod nejustificat, în investigarea unor fapte ce nu priveau corupția sau care fuseseră comise de persoane din afara Ministerului de Interne.

Pentru a justifica această practică, procurorii s-au prevalat de o interpretare extensivă a art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală, care permite procurorului să delege organe de cercetare penală fără a specifica limite exprese privind competența materială sau personală. În sprijinul acestei interpretări s-a invocat și art. 14 alin. (2) din Regulamentul DGA, care prevede că lucrătorii acestei structuri pot desfășura activități de cercetare penală pe baza unei delegări emise de procuror.

Totuși, Curtea a respins această viziune, reafirmând că dispozițiile de rang inferior - precum un regulament intern - nu pot extinde competența stabilită prin lege. Competența funcțională și personală a DGA este fixată de legiuitor, iar orice abatere de la aceasta încalcă principiile constituționale ale legalității în procesul penal.

Avocații Cosmin-Daniel Bulea, Ștefan Alexandru și Radu Chiriță au susținut, într-o cauză reprezentând un client propriu, exact argumentele ce aveau să fie reținute de ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii.

În pledoariile depuse, echipa de avocați a arătat că încercările anterioare de extindere a competenței DGA, cum a fost OUG nr. 59/2013, au fost respinse explicit de Parlament prin Legea nr. 324/2013, semn că voința legiuitorului a fost clară: DGA trebuie să rămână o structură specializată strict pe faptele de corupție comise de personalul MAI.

Aceștia au argumentat că acceptarea unei delegări nelimitate pentru DGA ar face inaplicabilă norma de competență, transformând prevederile legale într-o formalitate fără conținut.

Prin această hotărâre, Înalta Curte descurajează tendințele de „flexibilizare" a normelor privind competența organelor de urmărire penală. Practica unora dintre parchete, care au apelat la ofițerii DGA și în alte cauze decât cele expres prevăzute de lege, este astfel invalidată de autoritatea celei mai înalte instanțe a țării.

De asemenea, decizia reconfirmă principiul legalității în procesul penal: actele de urmărire penală pot fi efectuate doar de organe competente, iar o delegare nu poate acoperi lipsa de competență. Aceasta este cu atât mai importantă în contextul în care urmărirea penală efectuată de un organ necompetent poate atrage nulitatea absolută a actelor de procedură.

Decizia nr. 8 din 16 iunie 2025, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, va deveni obligatorie pentru toate instanțele din România.