• Tweet

Surpriză de proporții într-o dispută religioasă care a ajuns să fie tranșată în instanță. Caterisit de Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB), fostul preot Ioan Ungureanu de la Parohia „Schimbarea la Față a Domnului" din satul Schit Orășeni, comuna Cristești, a fost achitat de magistrații Judecătoriei Botoșani în dosarul penal în care era acuzat de exercitarea fără drept a unei profesii. Motivul invocat de judecători - faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

„În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală achită pe inculpatul Ungureanu Ioan, trimis în judecată pentru săvârșirea infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, prev. de art. 348 Cod penal rap. la art. 23 alin. 4 din Legea nr. 489/2006", se arată în decizia instanței, citata de Monitorul de Botosani.

Pronunțată astăzi, hotărârea Judecătoriei Botoșani nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Decizia reprezintă însă o premieră pentru justiția din Botoșani și arată că judecătorii nu consideră că Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trebui să dețină un monopol religios, iar enoriașii dintr-o anumită parohie au dreptul la libertate şi conştiinţă religioasă.

Preot de zeci de ani în satul Schit Orășeni, Ioan Ungureanu a fost dat afară din rândul clericilor după un conflict izbucnit în vara lui 2016. Totul a început după un Sinod pan-ortodox de la Creta, unde s-ar fi semnat o serie de documente care nu au fost acceptate de toţi preoţii. Acuzând că deciziile luate acolo ar fi în contradicţie cu vechile dogme bisericeşti, părintele Ioan Ungureanu nu l-a mai pomenit în slujbe pe ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei.

Ulterior, preotul a fost acuzat de reprezentanții Mitropoliei de schismă, neascultarea faţă de feţele bisericeşti, de contrazicerea publică a poziţiei bisericii, de insultă, calomnie, defăimare şi clevetirea în public, dar şi de instigare la atitudini şi fapte negative şi de săvârşirea Sfintelor Taine cu nerespectarea prevederilor tipiconale. Rând pe rând, Ioan Ungureanu a fost sancţionat cu dojană arhierească, oprit de la slujire şi trimis în faţa Consistoriul eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a decis caterisirea.

De partea cealaltă, Ioan Ungureanu a acuzat conducerea MMB de încălcarea Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi de abuz, susținând că toate deciziile privind caterisirea sa au fost abuzive și nestatutare, întrucât nu s-ar fi respectat toate procedurile și rânduielile. Considerându-se nevinovat, el a contestat deciziile MMB la forurile superioare ale BOR, dar fără sorți de izbândă.

Prin urmare, Ioan Ungureanu nu a mai avut dreptul să slujească în nici o biserică ce aparține de Biserica Ortodoxă Română. Doar că în tot acest timp lucrurile au luat o turnură neașteptată.

Fostul preot, care se bucură în continuare de susţinerea unor credincioşi din sat, a refuzat să predea cheile bisericii şi a oficiat slujbe religioase, deși MMB desemnase un alt preot paroh în locul său. Situația a degenerat de câteva ori când reprezentanții MMB au încercat să-l instaleze pe noul preot, dar au fost împiedicați de susținătorii lui Ioan Ungureanu. Așa se face că în două rânduri a fost nevoie de intervenția forțelor de ordine pentru a potoli spiritele.

Ba mai mult, reprezentanții MMB au ajuns să ceară ajutorul instanțelor de judecată pentru a prelua lăcașul de cult și toate documentele bisericii, Ioan Ungureanu fiind evacuat din biserică în decembrie 2019, cu ajutorul unui executor judecătoresc. Ba mai mult, în noiembrie 2018, în urma unei plângeri penale formulate de reprezentanții MMB, Ioan Ungureanu a fost acuzat de exercitarea fără drept a unei profesii, respectiv cea de preot.

„Noi nu mai recunoaştem slujirea lui de preot, iar ceea ce face el acolo din punct de vedere sacramental nu mai are nicio valoare. Este un abuz sub toate aspectele - din punct de vedere sacramental, juridic şi administrativ", a explicat atunci părintele vicar Marian Timofte de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

Cert este că din momentul în care a fost evacuat din biserică, Ioan Ungureanu s-a mutat într-o capelă aflată peste drum de lăcașul de cult, unde a continuat să oficieze slujbe religioase, în haine asemănătoare celor preoțești, în fața sătenilor care continuă să-l susțină și care au acuzat la rândul lor că au fost evacuați fără drept din propria biserică. Bătălia dintre cele două tabere a culminat în acest proces penal, iar cheia procesului a fost o decizie CEDO în urma căreia statul român a fost amendat tocmai din cauza faptului că nu ar fi permis pluralismului religios.

Atunci, Curtea Europeană a Dreptului Omului (CEDO) a statuat că, în momentul în care unul dintre indivizi este recunoscut drept lider spiritual de către un grup care în mod voluntar şi-l aleg ca lider spiritual şi îl urmează şi solicită să aibă parte de rugăciuni, ritualuri, etc, este greu de spus că s-ar putea îndeplini cerinţele pluralismului religios condamnându-l penal pentru aceasta într-o societate democratică.

Prin urmare, un grup poate să îşi aleagă un lider şi nu trebuie ca forţele statului din care face parte să intervină pentru a elimina tensiunile, ci trebuie să vegheze ca ambele părţi care sunt în cadrul acelei comunităţi religioase să se poată tolera reciproc. Cu alte cuvinte, Curtea a decis că indivizii (enoriaşii) sunt mai importanţi decât existenţa unui certificat sau atestat din partea conducătorilor cultului respectiv.

De altfel, la dosarul penal intentat lui Ioan Ungureanu au fost depuse mai multe înscrisuri prin care se atestă faptul că aproximativ 300 de persoane din sat îl recunosc ca lider spiritual şi vor ca el să le desfăşoare cerinţele sau activităţile spirituale indiferent că este vorba de înmormântări, botezuri sau orice altceva are nevoia comunitatea de la liderul lor spiritual. Totodată, Ioan Ungureanu a invocat înainte de a fi hirotonisit avea calitatea oarecum recunoscută în societate de lider spiritual.

Astfel încât, în perioada de până să devină preot, a fost certificat şi recunoscut de peste 50-60 de persoane care acum sunt preoţi sau inspectori şi pe care el personal i-a pregătit la competenţele teologice şi la cele muzicale. Pe lângă acestea, însăşi Patriarhul Bisericii Române Ortodoxe actual i-a propus în anul 2000 să îi ofere o bursă în Tesalonic, Grecia, pentru activitatea sa ireproşabilă. Deci dreptul ca el să fie lider spiritual al unor persoane care îl solicită este foarte îndreptăţit având în vedere că a urmat studiile teologice. Mai mult decât atât, la momentul când a ajuns în Schit Orăşeni, comunitatea nu era definită juridic, nu exista ca entitate juridică, ca şi parohie.

Astfel, el ar fi fost cel care i-a adus pe oameni la biserică şi care, alături de ei, a construit toate acele clădiri. La dosar a fost depusă și o diplomă prin care Ministerul Cultelor i-a acordat premiul de excelenţă pentru cel mai frumos edificiu din lemn ridicat fără fonduri.

Un alt aspect invocat a fost acela că slujirea sa ca fost preot este una, dar din punct de vedere ca lider spiritual, conform jurisprudenţei CEDO, este cu totul altceva, pentru că oamenii din comunitate au dorit ca el să îi reprezinte în continuare. Astfel că ei au dreptul la libertate şi conştiinţă religioasă, au dreptul să îşi aleagă şi liderul spiritual, iar el nu le-a pretins vreodată vreo sumă de bani pentru a le duce la îndeplinire voinţele lor.

Totodată, a arătat Ioan Ungureanu, el nu s-a revoltat împotriva arhiereilor ori mitropoliţilor săi, singurul său act fiind cel de nepomenire a numelui superiorului său și prin urmare nu a adus niciun fel de prejudicii Bisericii Ortodoxe Române. În plus, el consideră că preoția este un dar canonic, un drept divin, iar atunci când a fost hirotonisit, a fost întrebat poporul dacă este vrednic, nu a folosit mitropolitul puterea sa proprie, ori când a fost caterisit nu a întrebat nimeni poporul dacă este de acord cu această decizie. Argumentele invocate se pare că au fost decisive în fața completului de judecată, care i-a dat câștig de cauză.