Jerusalem Post: De ce trebuie sa facem vaccin contra Covid-19 din 6 in 6 luni? Vaccinarea va deveni probabil inutilă!

Postat la: 19.10.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Vaccinul pentru rujeolă are efect pentru toată viața. Vaccinul pentru varicelă ține și 20 de ani. Vaccinul DTaP (difteric, tetanic, pertussis) necesită cinci doze până la vârsta de șapte ani, dar oferă apoi protecție cel puțin pentru zece ani. Atunci, de ce presupunem că vom trebui să facem o doză de vaccin contra coronavirusului din șase în șase luni sau anual?, întreabă The Jerusalem Post.

Există motive pentru care oamenii s-ar putea să aibă nevoie de o doză booster contra Covid-19 în fiecare an, dar există și motive pentru care doza a treia s-ar putea să fie - de fapt - ultima. Primul motiv pentru care am putea avea nevoie de a patra (a cincea sau a șasea) doză este declinul numărului de anticorpi și al răspunsului imun, explică medicul Oren Kobiler de la Facultatea de Medicină a Universității Sackler din Tel Aviv. Studiile recente au arătat că vaccinul Pfizer intră în declin după patru-șase luni, ceea ce înseamnă că persoanele devin mai vulnerabile la infecție. Iar doza booster impulsionează anticorpii, oferind o protecție mai mare contra virusului.

Un alt motiv pentru care am putea avea nevoie de alte doze este apariția variantelor. Dacă virusul Sars-Cov-2 se tot schimbă, atunci vaccinurile noastre vor trebui actualizate pentru a ne proteja contra ultimelor amenințări. Unele virusuri, precum cel al poliomielitei, oreionului sau pojarului nu se schimbă prea mult, așa că vaccinurile continuă să fie eficiente. În contrast, gripa se schimbă în fiecare an, așa că oamenii care vor să se protejeze contra ei se imunizează în fiecare an. "Vaccinul este protecția. Perioada de protecție depinde de vaccin și de virus", explică profesorul Meital Gal Tanamy, șeful laboratorului de virusologie moleculară de la Facultatea de Medicină a Universității Barllan.

"O variantă este un virus care conține mutații și dacă are avantaje evolutive, poate deveni predominant în populație", a declarat Gal Tanamy, adăugând că așa s-a întâmplat cu varianta Delta. "Cealaltă întrebare este cât de eficiente vor fi vaccinurile contra acestor variante", a adăugat Tanamy. Coronavirusul este un virus RNA, ceea ce înseamnă că se schimbă. Totuși, rata sa de mutație este de trei-patru ori mai mică decât cea a virusului gripei, ceea ce este o veste bună pentru cei care dezvoltă vaccinuri, a precizat aceasta.

Un alt lucru de luat în considerare este cât de bun este de fapt răspunsul imun indus de vaccin. "Dacă scopul vaccinului este să prevină infectarea, trebuie să ducă la crearea unui răspuns bun al memoriei celulare - celulele B și T, induse de vaccin, dar care rămân în organismul nostru. Dacă o persoană se infectează, aceste celule sunt activate și pot crea un răspuns rapid și solid contra agentului patogen, de aceea nu ne îmbolnăvim dacă suntem vaccinați", a explicat Meital Gal Tanamy. Întrebarea este dacă avem un răspuns bun sau nu din partea celulelor de memorie cu vaccinurile de care dispunem.

Studiile recente arată că, fie și dacă anticorpii neutralizanți dispar, vaccinul tot a provocat un răspuns bun al celulelor de memorie. Atunci, de ce să mai facem doza booster? Deoarece, spune Kobiler, doza booster nu doar oprește forma serioasă a bolii, ci este menit și să prevină infectarea, ceea ce reprezintă un standard ridicat pentru orice vaccin. "Cele mai multe vaccinuri sunt folosite pentru a preveni o infecție serioasă, nu doar orice infectare. Acum am ajuns să cerem vaccinului să prevină orice îmbolnăvire, toate îmbolnăvirile, să prevină răspândirea infecției", a declarat acesta.

"Cei mai mulți oameni din lume nu au nevoie de doza booster pentru a nu face forma gravă a bolii, dar au nevoie de ea pentru a nu se infecta cu coronavirus și a nu-l da altor oameni", a adăugat Kobiler. Gal Tanamy subliniază că și cei care au primit doar două doze sunt "încă foarte mult protejați de forma severă a bolii" datorită celulelor de memorie. Multe vaccinuri ale copilăriei sunt făcute în trei inoculări, fără alte doze, precum vaccinul polio sau HPV. Acesta din urmă are trei doze, a doua la o lună după prima și a treia la șase luni, iar apoi durează o viață.

O altă ipoteză este că regimul de administrare ar putea fi modificat pentru a face vaccinurile mai eficiente. Mai multe cercetări recente sugerează, de exemplu, că vaccinul Pfizer aduce un răspuns imunitar mai robust dacă între primele două doze este lăsat un interval de 12 săptămâni, în loc de trei săptămâni, arată Kobiler. "Astfel, cu a treia doză efectuată la șase luni după a doua, nu cred că vom mai avea vreodată nevoie de alt booster", a declarat acesta.

Există și oameni de știință care cred că, la fel ca la alți coronaviruși, pandemia va deveni până la urmă endemică și mai puțin gravă, iar vaccinarea va deveni nenecesară, a adăugat Kobiler. "Sunt mai înclinat spre acest punct de vedere datorită a ceea ce știm despre alți coronaviruși. De obicei, sunt luați la vârste mici și provoacă o boală foarte ușoară. Iar cei care sunt expuși la ei de mici tind să nu sufere de forma gravă a bolii la celelalte vârste", a spus expertul. Deci, va trebui să ne vaccinăm contra Covid-19 toată viața? "Doar timpul va răspunde la această întrebare", a arătat Kobiler.