Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Petru Romosan: Lumea se imparte acum pe triunghiul China-Rusia-Germania! (in dialog cu Cozmin Gușă)

Postat la: 09.09.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Cozmin Gușă: Petru Romoșan în direct acum, pentru o discuție care am programat-o de ceva vreme, și care sigur acuma cred că este oportună în virtutea noilor evenimente. Petre îmi pare bine să te avem alături de noi și aș vrea să sintetizăm astăzi în ce etapă ne aflăm cu reîmpărțirea puterii și a influenței între cele trei mari entități geopolitice...

Petru Romoșan: Trei imperii.

Cozmin Gușă: Da, putem să le spunem și imperii pentru că dezvoltă o putere de tip imperialist în mod evident, iar asta s-a văzut. E vorba de Statele Unite, Rusia și China.

Petru Romoșan: Ar fi și un al patrulea imperiu care ne interesează mai mult decât toate celelalte trei, care e imperiul european din care, pe la margini, facem și noi parte. Suntem un fel de județ în imperiul european.

Cozmin Gușă: Da, trebuie să vedem dacă nu cumva este într-o relație de vasalitate sau de neo-vasalitate liderul imperiului european, Germania, ca să vedem după aceea cum și unde o poziționăm, dar cred că asta pe finalul discuției. Spune-mi, te rog, într-o scurtă sinteză, cum crezi că s-au agrementat treburile între Statele Unite, China și Rusia, post întâlnirea de la Geneva pe care noi doi am discutat-o, și am discutat-o și cu Adrian Severin, și cu Ștefan Popescu, și cu Dan Dungaciu din iunie încoace am tot discutat-o și răsdiscutat-o și cu H.D.Hartmann. Dar spune-mi te rog, părerea ta, la trei luni distanță după acel eveniment care cuprinde, printre altele, și retragerea în devălmășie, cum am spus eu, din Afganistan.

Petru Romoșan: Să reamintim că la Geneva cele două delegații erau compuse din 400 de persoane fiecare, lucru care nu apărut aproape deloc pe televiziunile americane sau vest-europene și nici la noi. Părea un fel de întâlnire între marele șef Biden și mititelul Putin, ceea ce era completamente fals, era o întâlnire pregătită de foarte multă vreme, cu echipe de experți, de specialiști pe diverse domenii, care evident că nu s-au întâlnit 400 de oameni de o parte, 400 de oameni de partea cealaltă degeaba acolo. Totul sub tutela președintelui Elveției care a asigurat buna desfășurare a întâlniri. Evident că s-au discutat lucruri majore, poate de nivelul Malta, încă nu știm, încă nu avem toate detaliile.

Cozmin Gușă: E prea devreme, cum zic chinezii mereu, și la câțiva ani, sau la mulți ani după un eveniment, e prea devreme ca să ne exprimăm despre consecințele întâlnirii.

Petru Romoșan: Avem retragerea intempestivă, brutală, nepregătită, din Afganistan, probabila retragere a americanilor din Ucraina și punerea în brațele Germaniei a Ucrainei. Un mare expert ucrainean spunea „Ce faci când cumperi ceva de care n-ai nevoie? Încerci să i-l plasezi altuia, ca să scapi tu de el și să se încurce el". Asta se pare că a făcut SUA cu Ucraina în întâlnirea dintre Merkel și Biden la Washington, vizita de adio a lui Merkel. Adrian Severin a scris un foarte interesant editorial de pe patul de spital, în care spune lucrurilor pe nume destul de brutal, am văzut că a fost reluat de marea presă. Îi dorim sănătate!

Cozmin Gușă: Îți mulțumesc că ai amintit, doar o scurtă paranteză, Adrian transmite salutări tuturor, este foarte bine și astăzi a ieșit din spital, mai face un control și revine în activitate. Dar o să-l las pe el să dea detalii astea, deocamdată pot să informez pe toți fanii noștri și ai lui, că este bine, sănătos, chiar dacă a scris de pe patul de spital. Închid paranteza.

Petru Romoșan: Adrian Severin a scris cumva testamentar, ceea ce pe mine m-a speriat un pic, e un text atât de simplu, de clar, testamentar. Și în acest text spune care sunt urmările Genevei și ale părăsirii Afganistanului de către armata americană și de către NATO. Pentru că să nu uităm că și NATO e amestecat în toată povestea asta. Și rezultă un lucru interesant pentru România, din tot textul lui, anume că România e singura care a rămas, cumva, fără stăpân. Adevărul este că România, împotriva a tot ceea ce s-a speculat, România nu a fost cu adevărat preluată de nimeni. N-a fost preluată nici de SUA, n-a fost preluată nici de Germania, nici de Israel, cum s-a spus de multe ori, nici de marile instituții de la New York.

Cozmin Gușă: Și atunci cum? I-a rămas lui Iohannis, le-a rămas bătrânilor generali?

Petru Romoșan: Nu, i-a rămas Securității care a supraviețuit Partidului Comunist și care a permis intrarea în țară a americanilor, a Uniunii Europene, dar numai împreună, și în general cu un control destul de sever al acestei instituții care până la ora aceasta n-a cedat. Nu înseamnă că suntem suverani, înseamnă numai că Securitatea Română a rămas suverană în România, care nu e totuși același lucru, poporul român nu e suveran, evident. Dar el n-a fost suveran nici sub Ceaușescu.

Cozmin Gușă: Foarte interesantă concluzia ta, și în spiritul articolului lui Adrian Severin, care a fost publicat și la noi, aș vrea să mergem să detaliem dacă această împărțeală, pe care el o sugerează, pe care alți analiști o spun, respectiv că împărțirea influenței în Eurasia se face pe aliniamentul Rusia-China în Asia, respectiv...

Petru Romoșan: Plus Iranul.

Cozmin Gușă: Asta voiam să te rog să completezi, dar ai făcut-o oricum tu, plus Iran, dar în Europa, pe aliniamentul Berlin-Moscova sau Moscova-Berlin, dacă dăm întâietate Moscovei. Cum crezi că aceste treburi se vor implementa? În plus, e foarte interesantă informația pe care a adus-o și Marius Ghilezan la un moment dat, că s-a transferat Ucraina, apropo de datoria suverană, de la americani la nemți, în urma întâlnirii Biden-Merkel, ultima călătorie a lui Merkel acolo, deci știm cum stăm, chiar și în Moldova știm cum stăm. Care vor fi totuși mutațiile semnificative dacă suntem de acord că influența în Eurasia s-a împărțit așa, și dacă suntem de acord - și evidența ne-o arată - că americanii părăsesc totuși zona noastră destul de precipitat, nu în devălmășie, cum au făcut-o în Afganistan, dar precipitat.

Petru Romoșan: Deci, din cele trei-patru imperii pe care le-am numit, China, SUA, Rusia, UE, la ora asta China stă economic senzațional și se dezvoltă, și o să revenim asupra Chinei. Sunt foarte multe noutăți la ora asta acolo. Președintele Xi pune în mișcare Planul Prosperitate Comună care e de-o extraordinară amploare și aș vrea să vorbim despre asta.

Cozmin Gușă: Hai să vorbim chiar acum, în economia discuției e potrivit. Prosperitatea Comună.

Petru Romoșan: Ce înseamnă asta pentru China? Înseamnă că marile întreprinderi Big Tech, Alibaba și celelalte s-au dezvoltat extraordinar, s-au dezvoltat cam echivalent cu cele americane și că diferența dintre banii care îi au 1% din populație, care dețin 30% din veniturile Chinei și alte vreo câteva sute de milioane care sunt la limita sărăciei sunt foarte mari și președintele Xi are ca program recuperarea săracilor, pentru a fi reales. El e cumva ales pe viață, dar totuși la fiecare mandat trebuie să aducă ceva nou și lucrurile chiar se fac serios acolo, se fac cel mai serios la ora asta din lume. Eu urmăresc în mod constant China și din motive de familie.

Cozmin Gușă: Da, știu, fiica ta lucrează la un nivel înalt în Hong Kong, nu chiar în China ...

Petru Romoșan: Tot China este de fapt.

Cozmin Gușă: Da, dar e China 2.0. Adică este o Chină extrem de dezvoltată și de prosperă. E un soi de far al lumii asiatice Hong Kong-ul astăzi și de acolo, sigur, se vede mult mai bine...

Petru Romoșan: O capitală care începe să depășească New York și Londra. E locul prin care ies banii din China și intră banii în China, bursa din Hong Kong e mai puternică decât bursa din Tokio, de exemplu, ca să avem o idee, afacerile care sunt acolo, rezidenții germani, francezi, englezi, americani, canadieni, sunt cu zecile de mii de fiecare parte. Deci sunt două lumi e și lumea chineză, hong-kongeză, dar e și lumea occidentală care e acolo pentru afaceri. Deci revenim la China.

Cozmin Gușă: Da, cu prosperitatea comună. În ce fel statul chinez va angrena firmele private extrem de profitabile, ai dat și exemplu Alibaba, dar mai sunt câteva zeci cu profituri de miliarde, în cel fel vor fi angrenate firmele private pentru prosperitatea comună, pentru că atunci ne dăm seama de alonja geoeconomică care vine dinspre est, și vedem unde se oprește. Dacă trece peste România, prin România, pentru că am văzut că One belt, one road, vechiul Drum al Mătăsii, ne ocolește pe noi. Dar hai să vedem mecanismul ăsta pe care tu l-ai studiat.

Petru Romoșan: Deci numai în ultima lună întreprinderile chineze de pe bursa de la New York, firme de Big Tech în general, au pierdut peste o mie de miliarde de dolari, iar cele din China, de la Shanghai și Hong Kong probabil vreo două mii de miliarde. Deci practic trei mii de miliarde de dolari s-au transformat în fum, chestie care pe chinezi nu-i impresionează deloc, decât pe investitori din toată lumea. Banii ăștia nu sunt banii populației chineze, nu sunt banii Partidului Comunist, sunt ai celor care trafichează pe bursă și care mai pierd, mai câștigă, asta-i viața.

Cozmin Gușă: Asta înseamnă că s-a făcut o gaură în conturile unora, unora, câteva sute probabil, de 3.000 de miliarde de dolari și nu s-a clătinat planeta deloc, n-a clipit nimeni?

Petru Romoșan: Nu, nu s-a întâmplat nimic și populația chineză nu reproșează asta președintelui, ci dimpotrivă, pentru că președintele Xi a spus că banii care sunt adunați în câteva mari întreprinderi trebuie într-o oarecare măsură redistribuiți, drept urmare se deschide la Shanghai Bursa întreprinderilor mici și mijlocii, în care marile întreprinderi sunt aduse să cumpere acțiuni. Doar Alibaba a anunțat că a disponibilizat 16 miliarde de dolari pentru asta într-o primă etapă.

Cozmin Gușă: E foarte mult.

Petru Romoșan: Să cumpere acțiuni din întreprinderile mici și mijlocii, ceea ce înseamnă că nu se intenționează o creștere de tip ultraliberal ca în America, pentru că lucrurile seamănă la ora asta foarte tare. China, astăzi, seamănă cel mai mult cu Statele Unite ca organizare a economiei.

Cozmin Gușă: Ei, într-un fel, scuză-mă că te întrerup, China este o creație a Statelor Unite din momentul în care Statele Unite au hotărât să-și externalizeze producția pentru ca să scadă presiunea masei salariale și a sindicatelor, ca să nu le facă probleme, au zis domne, mutăm presiunea muncitorilor în China, și atunci bineînțeles China s-a dezvoltat după aceste principii. Dar ai spus un lucru foarte interesant pe care vreau să-l subliniez. Practic, marile companii încep să investească în companiile mici și mijlocii, în locul statului.

Petru Romoșan: Sub presiunea Partidului Comunist, evident.

Cozmin Gușă: Sub presiunea Partidului Comunist și monitorizarea Partidului Comunist, pentru ca să le motorizeze, să le facă profitabile, să le facă competitive. Același exemplu, spun o frază, mi l-a zis Mircea Coșea, spunând că s-a întâmplat deja acest lucru în Italia, unde capitalul chinez, din partea statului, de data asta, a intrat în marea majoritate a întreprinderilor mici și mijlocii din zona Horeca, deocamdată.

Petru Romoșan: Pentru că Italia, țesutul economic al Italiei e bazat nu pe marile întreprinderi, ci pe micile și mijlociile întreprinderi de mare calitate care produc, dau produsele din zona mâncare, zona lux, cu care sunt foarte competitivi pe toată planeta. Italia acolo e puternică, pe zona asta.

Cozmin Gușă: Atunci ne putem aștepta, ca să trecem de ofensiva chinezească, pentru c-am pomenit asta cu Italia care s-a certificat, pentru că Mircea Coșea a stat acolo vreo două săptămâni și a relatat exact, ne putem aștepta la un desant investițional chinez în Europa? Sau va fi un baraj din partea Germaniei și a Rusiei? Sau înțelegerea nu prevede, practic, o negociere peste Europa din punct de vedere economic, ceea ce mi s-ar părea exclus.

Petru Romoșanu: În momentul ăsta trebuie să descriem mai întâi Europa și apoi eventual să revenim la China să vedem unde se găsește Europa. Se găsește între cele patru entități, imperii, de departe cel mai prost organizată fiind zona financiară a Europei, care e deteriorată, aproape devastată, adică în momentul ăsta datoriile globale generale ale membrilor Uniunii Europene sunt de 28% din PIB, asta era la începutul lui 2020, acum, în 2021, sunt la 103%.

Cozmin Gușă: Asta-i la nivelul Uniunii Europene?

Petru Romoșan: Da. Asta e foarte interesant de aflat în condițiile în care toată criza politică din România are în discuție și 10 miliarde de euro care ar fi distribuiți din bugetul de stat de anul ăsta, până în 2028, când, evident Cîțu și alții nu vor mai fi la putere. Nu vor mai fi din 2024, în cel mai rău caz. Deci nu vor putea supraveghea punerea în viață, în aplicare a acestui program. Dacă vrei, programul ăsta e pielea ursului din pădure, de fapt. PNL-ul vinde pielea ursului din pădure. Pentru că acei 10 miliarde care ar trebui să-i distribuie ar trebui să și vină și de la Uniunea Europeană, ca să poată să rămână cu bani pentru asta. E foarte puțin probabil, cum spunea și Marius Ghilezean ca acei bani să sosească, din cauza dezastrului în finanțele europene la ora asta.

Știm deja că câteva țări, cum e Grecia care se găsește la 217% din PIB datorie sau Italia la 151% datorie, Portugalia 137% datorie. Situația e mai puțin rea în afara eurozonei, toate lucrurile rele se întâmplă mai ales în interiorul eurozonei. Noi nu facem parte din zona asta, avem încă monedă națională.

Cozmin Gușă: Spune-mi, te rog, în acest ansamblu care pare extrem de precar, extrem de instabil în interiorul Uniunii Europene, ca să revenim la tematica principală a discuției, cum crezi că se vor mișca influențele celor trei așa-zise imperii, după cum le-ai definit tu la începutul emisiunii. Care va fi influența reală a americanilor în această Europă, în această Uniune Europeană, până unde va ajunge alonja chineză și în ce fel va putea să controloze, cel puțin pentru o perioadă, Rusia, poate pe linia energetică.

Petru Romoșan: America are toate șansele să preia controlul unor mari bănci franceze, în primul rând, care se găsesc la ora asta într-un dezastru de neînchipuit. Au capitaluri proprii, tangibile, așa se numesc, negative, ceea ce înseamnă că ele nu mai sunt bănci. Banca trebuie să aibă niște bani cu care să garanteze eventualele catastrofe, eventualele împrumuturi.

Cozmin Gușă: Să poată să acopere pierderile oricând.

Petru Romoșan: În mai anul ăsta Société Générale, care e banca-mamă a lui BRD din România, avea 351,4 miliarde lipsă, minus, BMP Paribas 329,4 miliarde minus, BPCE, care e Banque Populaire Caisse dʼEpargne, s-a unit Banca Populară cu Casa de Economii, minus 50 de miliarde. Iar în Germania, Deutsche Bank 61,5 miliarde minus. Toate cifrele astea le puteți găsi pe site-ul profesorului Chevalier de la Nisa, chevalier.biz, care nu vine decât cu citate din datele oficiale. În același timp, ca să vedem cât de gravă e povestea asta, să avem o echivalență, care sunt capitalizările bursiere ale acelorași bănci.

Mai întâi să spun că în schimb, Bank of America are 168 de miliarde plus, Wells Fargo are 212 miliarde plus, Citigroup 219 miliarde și JP Morgan 304 miliarde. Se pronostichează că, la un moment de derută, JP Morgan se pregătește să cumpere cele trei bănci mari franceze sau să intre puternic în capitalul lor. Apropo de relația dintre imperii.

Care e capitalizarea bursieră, cât sunt estimate ca valoare în bursă? Société Générale are 22,4 miliarde deci la 22,4 are fonduri negative de 351,4.

Cozmin Gușă: Incredibil, practic indică aceste cifre simple, pe care le pot înțelege marea majoritate a ascultătorilor și telespectatorilor, cât de expuse sunt aceste bănci. Cât de expuse sunt nu doar capitalurile cetățenilor, dar și ale companiilor.

Petru Romoșan: Acest domn Chevallier estimează că la un moment dat, care se poate întâmpla anul ăsta, când te duci la bancă, banca e închisă, ghișeurile sunt blocate simultan toate și o săptămână tu nu mai poți avea acces la banii tăi și recomandă oamenilor ca anul ăsta să aibă bani acasă pentru cel puțin 10 zile ca să poate să-și plătească benzina, mâncarea ș.a.m.d.

Cozmin Gușă: Extraordinar. Am stabilit un punct foarte important. Nu le putem epuiza pe toate, dar în punctul ăsta foarte important tu ai descris felul în care capitalul cu de la niște bănci americane va veni să pună mâna foarte simplu pe niște bănci extrem de expuse, acest capital american având potențial să poată să înghită sistemul bancar vestic.

Petru Romoșan: Are și interes să facă asta pentru că băncile astea europene BNP Paribas sau Société Générale sau Deutsche Bank sunt bănci de mare tradiție, cu mult savoir faire, cu multă experiență și e interesant să le preiei. Nu e interesant să le lași să moară.

Cozmin Gușă: Da, dar asta implicit înseamnă o mare influență asupra afacerilor din toată Europa, pentru că toate aceste bănci franțuzești au sucursale foarte puternice pe care s-au construit afaceri solide în toată Europa, în special în interiorul Uniunii Europene. Am înțeles americanii doresc să fructifice acest capital retrăgându-se din zona de militară și de securitate, dar rămânând să joace financiar.

Petru Romoșan: Deci cea mai mare bancă franceză care e BNP Paribas, acum cca un an a fost într-un moment de cumpănă, de faliment, de depus bilanțul și a trebuit să fie ajutată de BCE, de Banca Centrală Europeană care nu avea fondurile proprii. Și totuși s-a făcut următoarea operație: a fost împrumutată cu 50 de miliarde de către BCE, BNP Paribas a păstrat câteva miliarde și a returnat în aceeași zi banii la BCE. Asta ca să aibă acoperire, BCE a împrumutat bani să susțină afacerea asta din zona petrolului, a țărilor arabe și de la băncile americane. Se întâmplă operații de tipul ăsta care ne dau imaginea fragilității economice a Europei la ora asta, cea mai fragilă zonă dpdv financiar. Când noi visăm 30 de miliarde și nu știu ce în plus, suntem complet pe lângă subiect.

Cozmin Gușă: Adică această fragilitate este inclusiv în zona financiară. Noi știam că fragilitatea Uniunii Europene până acuma consta în faptul că nu are o armată proprie, că liderul informal Germania nu poate să dezvolte strategii de apărare până acuma, acum au început să apară strategiile de apărare, că există o mare criză identitară și culturală în Europa de Vest, bisericile sunt goale, există un amalgam de confesiuni care se bat cap în cap, iar în partea de Est, în zona noastră, cred că și în Ungaria și Polonia bisericile sunt pline, pe de-o parte, pe de altă parte lipsește identitatea culturală în lipsa gânditorilor de sorginte regională care au dispărut din țările Europei de Est, fiind într-un fel stârpiți.

Deci avem o primă victimă practic a actualei etape de joc geo-politic...

Petru Romoșan: Care e Uniunea Europeană și euro. Uniunea Europeană s-a scos în ultimii 10-15 ani pentru că a abuzat de țările din Est. Într-o primă etapă a luat 10 milioane de lucrători între care o treime erau calificați cu studii universitare, din țările din Est.

Cozmin Gușă: Fără să plătească nimic pentru ei.

Petru Romoșan: Fără să plătească nimic. Ei costând foarte mult ca să fie făcuți.

Cozmin Gușă: Sigur.

Petru Romoșan: Au preluat întreprinderi pe nimica, deci și-au prelungit de fapt o stare pe spinarea esticilor care au suferit în timpul ăsta foarte mult. În momentul ăsta Germania preia Ucraina și a fost de acord să preia Ucraina pentru că în felul ăsta va prelua foarte mulți lucrători albi și creștini, în locul arabilor, în locul migrației.

Cozmin Gușă: Arabilor și a turcilor care domină zona de muncitorime din Germania.

Petru Romoșan: Adică nu fac chestia asta pe gratis, o fac în scopuri foarte pragmatice.

Acuma care e situația din Statele Unite, din interior. Statele Unite sunt în continuare extraordinar de bogate. Dar totuși nu mai pot întreține războaie, cum e războiul din Afganistan care a costat la o primă vedere peste 2.000 de miliarde, dar dacă socotești și pensiile și altele pe care va trebui să le plătească în următorii 30-40 de ani, e mult mai mult. Pe lângă că era un război absolut inutil, fără nici o acoperire morală, acest război a fost făcut timp de 20 de ani astfel încât complexul militaro-securitar-industrial din America să poată să-și bage mâna în banii statului. Dacă nu sunt războaie, banii ăia nu pot trece de la bugetul statului în mâna acestui complex militaro-industrial care, de altfel, finanțează partidele, corupția finanțează societatea, ăsta e cercul vicios.

Cozmin Gușă: A apărut în „Foreign Policy", numărul de alaltăieri, mi-a trimis H.D. Hartmann un articol, o să ți-l trimit și ție, un articol care așează schema de finanțare a războiului din Afganistan chiar pe o așa zisă schemă Ponzi. Repet, e vorba de „Foreign Policy", prestigioasa revistă, asta apropo de CNA-ul care ne tot ia la bețe că ne exprimăm nebazat pe dovezi. Acolo, pe teren american, așa se discută. Asta înseamnă, sigur, și prosperitate, așa cum ziceai, dar și o anumită boală instalată care, sigur că va fi exportată în mare măsură dacă vorbim despre această forță financiară a Americii care încă are ambiții asupra Europei.

Petru Romoșan: Deci marele pericol pentru America e un pericol intern. N-are dușmani externi care să-i creeze probleme, în schimb, ruptura care e între republicani și democrați la ora asta, între statele roșii și statele albastre, între felul foarte diferit în care trăiesc unii și alții și pare-se că au ajuns la o formă de incompatibilitate deja, adică între Texas, Florida, New York și California înțelegerile sunt aproape inexistente. Și pleacă multă lume din California și New York spre statele din sud, Texas, Florida și celelalte. Pericolul cel mai mare la ei e secesiunea care e foarte probabilă în următorii ani în care se întrevăd patru mari blocuri să zicem Coasta de Est, Coasta de Vest, Sudul și Centrul, care sunt foarte diferite ca și cultură, civilizație, ca relație cu religia ș.a.m.d. Ruptura e foarte mare să zicem între New York și Texas. Iar în Constituția Texasului există dreptul la secesiune, e înscris în Constituție. Ei au intrat în federație cu acest drept înscris în Constituție. Ei sunt pivotul acestei mișcări secesioniste. Deci e foarte probabil că asta se va combina cu o eventuală cădere a bursei și a dolarului care au urcat extraordinar, aici fiind manevrele lui Black Rock, Vanguard și alte câteva vreo 10 mari fonduri de investiții.

Cozmin Gușă: Da, apar beculețe roșii peste tot.

Petru Romoșan: Black Rock la ora asta capitalizează ceva între 9000 și 1000 de miliarde. Vanguard 7-8.000 ș.a.m.d., altele sunt de 3-4.000 de miliarde.

Cozmin Gușă: Nu vreau să ratăm să trecem în revistă, după această aducere la zi a situației din Statele Unite, partea cu ofensiva separată sau împreună a binomului ruso-chinez care s-a consolidat foarte mult în ultima perioadă, dar vreau să-i luăm separat. Și vreau să te întreb, strict pentru zona noastră, dacă vezi posibilă o ofensivă investițională directă în Europa a capitalului chinez, pe modelul Italiei sau chiar, dimpotrivă, chiar din pricina Italiei care aproape că a fost cucerită de chinezi, europenii nu-și vor permite să-i lase liberi la jocul economic să intre direct cu capitalul în societățile europene.

Petru Romoșan: În momentul ăsta China se orientează exact pe dos după ce a încercat să intre peste tot, a fost atacată în 2019, mai ales de președintele Trump cu taxe, cu tot felul de sâcâieli grave și președinele Xi care se declară confucianist, și cred că este confucianist, aplică principii confucianiste. La tipul ăsta de agresiune venită dinspre America în principal, ei se repliază în interior. Ăsta e unul dintre motivele pentru care au boicotat întreprinderile lor Big Tech de la New York, pentru că cei care au pierdut bani acolo au fost americanii care aveau investit, nu chinezi, chinezii investesc acasă. Și ei vor să întoarcă acele întreprinderi, ăsta e prima lor urgență, să le întoarcă să se plaseze pe Bursa de la Shanghai. Să nu mai aibă acces la bunurile chineze străinii, în principal americanii. Deci ei în momentul ăsta nu sunt într-o fază expansionistă, dimpotrivă sunt într-o fază foarte importantă de repliere și de punere în lucru a acestui program de scoatere a ultimei părți importante a Chinei din sărăcie, câteva sute de milioane de cetățeni, și de redistribuire masivă înspre toată lumea. Trebuie avut în vedere că China e de departe țara care acoperă cea mai mare parte a clasei medii din lume. Se spune uneori că clasa medie în China e cam cât populația europeană și chiar mai mult. Deci China la un miliard patru sute de milioane, la care se va adăuga, bineînțeles, curând și Taiwanul, care are cam 23 de milioane, ceva de felul ăsta.

Cozmin Gușă: Da, dar tot tu spuneai într-o emisiune trecută că în Taiwan e foarte importantă infrastructura de producție tehnologică, de fapt asta este vânată de către China.

Petru Romoșan: Ceva asemănător vânează și în Afganistan pentru că, după toate probabilitățile, Afganistanul va fi preluat cu totul, fără război, cu bani, de către China, care au înaintat deja o ofertă de 15 miliarde către guvernul taliban. Afganistanul posedă litium și pământuri rare, China a cumpărat în sudul Kabulului a doua cea mai mare exploatare de cupru din lume pe care n-au început să o pună în lucru, i-a costat trei miliarde de dolari și ei sunt foarte interesați să intre în Afganistan, dar economic. Eu nu cred că ei vor face greșeala care au făcut-o atât sovieticii, rușii, cât și americanii. Tocmai citeam un lucru foarte simpatic undeva că niște păstori de capre au bătut două imperii.

Cozmin Gușă: Ca să nu mai punem la socoteală imperiu britanic.

Petru Romoșan: Da, și el a luat-o pe cocoașă. Deci China nu cred că va veni, cel puțin în viitorul imediat, cu bani mulți în Europa.

Cozmin Gușă: Despre viitorul imediat vorbim, pentru că în rest nu mai putem să prevedem nimic.

Petru Romoșan: Rusia e un alt jucător foarte solid pentru mai multe motive. Primul motiv e că și-a pus armata la punct și are armele cele mai eficiente la ora asta din lume. Arme care au făcut inutile foarte multe din armele americane, care aproape că nu mai sunt de folos la ora asta, și s-au băgat bani mulți în ele. Asta, unul la mână. După care, rușii au petrol și gaze naturale care înseamnă valută cash nelimitată. Asta e adevărata valută, de fapt. În momentul ăsta sunt și primii exportatori de grâu din lume, înaintea SUA și Canada, pentru prima dată după zeci de ani, și-au repus pe picioare agricultura și au programul de a ieși pe piața internațională și mai solid. Iar vorbele lui John McCain, care zicea că Rusia e o doar o uriașă benzinărie, ceva de genul ăsta, par doar o insultă acum. Și mai au câteva avantaje, cel mai important fiind că au cel mai întins teritoriu.

Cozmin Gușă: Aș vrea să te întreb ceva ca să conceptualizăm puțin, să desenăm pentru mintea celor care urmăresc felul în care va acționa Rusia în Europa, că deja asta ne interesează pentru că suntem vizați și noi. Va merge pe o strategie energetico-militară, adică să spunem o fructificare a dependenței energetice a țărilor europene de gazul sau petrolul rusesc, completată în viitor cu o ofertă de securitate? Pentru că tocmai ai menționat aici disponibilitatea lor, faptul că din punct de vedere militaro-tehnologic i-au întrecut pe americani, și că totuși sunt și ei un scut. Pentru că la paritatea nucleară se pot măsura cu americanii. Nimeni nu se mai poate măsura cu americanii la acest capitol, decât rușii. Vezi un posibil clește asupra Europei de acest tip energetico-militar, din partea Rusiei?

Petru Romoșan: America a controlat Europa în ultimii 50 de ani, după ʼ45 în orice caz, în principal prin intermediul Germaniei. Desigur și prin Marea Britanie, dar în principal prin Germania, care a fost Calul Troian în Europa, și cu atât mai mult în ultimii ani 20-30 de ani, în UE. Dacă Germania controla UE, înseamnă că Statele Unite controlând Germania, controlau UE, e simplu. În momentul ăsta gazul ieftin care va veni din Rusia va da Germaniei posibilitatea să controleze încă mai puternic Uniunea Europeană care se va găsi, cum vorbeam înainte, în criza economică care poate să fie chiar lungă și accentuată. Iar la capătul firului e Rusia, evident, deci sigur împotriva a ceea ce se spunea că Rusia s-a dus spre Asia, și s-a dus, proiectul cu Europa se pare că totuși nu l-a abandonat. Și cred că Rusia, cel puțin în Europa de Est, adică și-n România vreau să spun, riscăm să redevină jucătorul principal, într-un timp nu lung.

Cozmin Gușă: Adică riscăm noi românii să redevină, având în vedere relațiile proaste pe care le-am generat chiar noi, pentru că din partea Rusiei, în ultima vreme, n-am văzut nici provocări, nici daune pe care să ni le producă.

Petru Romoșan: Este clar că n-avem clasă politică pregătită să facă față la marile schimbări care sunt în curs. Și clasa asta politică parcă ține de anii ʼ90, începutul anilor ʼ90 la noi. Începutul anilor ʼ90, cu talibanisme de tip pro-american, cu ură stupidă împotriva Rusiei, i-am urât și pe chinezi, deși noi am avut o relație formidabilă cu China.

Cozmin Gușă: Tu poți desluși, pentru că e foarte interesant acuma pe final, apropo și de politica internă, și de cei trei mari actori, poți desluși vreo infrastructură politică din România, fie că e vorba de un partid, fie că e vorba de niște grupuri de persoane, fie că e vorba de niște instituții, inclusiv servicii secrete sau altfel de instituții, care să poată să fie interfață cu vreuna din cele trei mari puteri?

Petru Romoșan: Absolut deloc. Nici unul nu e bine cu nimeni pentru simplu motiv că e evident pentru toată lumea că ei nu sunt decât niște papagali, niște marionete și dacă nu ai un partid compus din oameni care pot să stea pe două picioare și pot să-și asume decizii, nu poți să trimiți papagalii și marionetele să negocieze cu nimeni, niciodată. Deci cei care ne-au fabricat aceste partide, au reușit să ne pună jos. Evident, dacă noi ne apucăm mâine să facem un partid nu-l putem face, dacă se-apucă statul subteran îl fac în șase luni. Poate că ar fi timpul pentru ei să se gândească că își riscă pielea în schimbările astea. Nu riscăm mare lucru, ironic zis, riscăm doar să nu mai existăm ca țară, atâta tot, și atunci nu știu ce vor mai face ei cu pensiile lor speciale, cu...

Cozmin Gușă: Nu are cine să le plătească, da. Aș vrea să faci un pronostic acuma, în final, care vizează strict această axă Berlin-Moscova despre care eu tot am vorbit, sigur și tu ai vorbit și încă câțiva, nu prea mulți, care crezi că va fi ordinea de priorități după care vor acționa?

Am înțeles asta cu strategia gazului ieftin pe care-l vor aduce în Europa rușii, pe mână germană, cum ar veni, dar după aceea care crezi că vor fi interesele imediate? Va fi Ucraina, va fi ceva mai mic, va fi Moldova, cum va juca în România? Cum crezi că binomul ăsta Rusia-Germania se va manifesta pe termen scurt?

Petru Romoșanu: Cred în continuare că Ucraina nu e viabilă. Dealtfel, atât de mult s-a discutat în ultimele șase luni pe subiectul ăsta, inclusiv în celebrul text al lui Vladimir Putin, care a scris un text foarte lung, interesant, care nu prea a fost citit în România, în care vorbește mult de Ucraina și vorbește și de Basarabia acolo. Și rezultă clar din textul lui Putin că Ucraina, cum se găsește ea acuma, nu va dura foarte mult. Adică partea cu populația rusofonă din est și de pe litoral până la Odessa ori va fi independentă, ori se va alipi Rusiei. Că va reveni înapoi Bucovina României, că părțile care țineau de Ungaria Transcarpatia vor reveni Ungariei, iar cealaltă parte ori va fi apropiată de Polonia, care Polonia are o specificitate, nu se poate debarasa de damblaua de ai urî pe ruși. Asta o datorează unui fanatic de la Washington din timpul lui Carter, Zbigniew Brzezinski, care e de fapt omul care a fabricat războiul din Afganistan, și tot el i-a provocat pe ruși să ocupe Afganistanul. Astea sunt lucruri cunoscute deja.

Cozmin Gușă: Un polonez-american foarte inteligent, dar diabolic.

Petru Romoșanu: El a condus din umbră mare parte din politica americană până de curând, până la moarte. Indiferent de culoarea președintelui. Și toată demența asta antirusă, în general își are originea la Brzezinski, inclusiv prin actualul consilier de securitate națională, un ins destul de tânăr, dar foarte taliban și el și foarte fanatic, Sullivan, care de altfel e acuzat direct pentru catastrofa din Afganistan.

Cozmin Gușă: Ultima întrebare...

Petru Romoșanu: Așadar Rusia va prelua mare parte din controlul Europei prin Germania, și nu invers. Germania își închipuie că e invers. Numai că marea problemă a Germaniei despre care acum am citit mai multe lucruri tari, e că riscă să-și piardă industria automobilului în favoarea Chinei. Uite China totuși, nu cumpără companii, de fapt cumpărp cumva o țară, cum vorbeați voi mai devreme...

Cozmin Gușă: Da, nu cumpără o companie, cumpără o țară, cum se pare că a cumpărat Italia. Da, în mod clar rușii nu cred că vor să mai reediteze experiența neplăcută a Pactului Ribbentrop-Molotov când au fost păcăliți de Hitler, și după aia au trebuit să se regrupeze în cel de-Al Doilea Război Mondial. Ultima mea întrebare ar fi una legată în acest ansamblu extrem de complex, dar pe care l-ai prezentat clar, crezi că își poate face loc, așa ca din întâmplare, fără contribuție românească la început, din nou proiectul de unificare a României cu Moldova sau deocamdată uităm de el?

Petru Romoșanu: Nu, în momentul când începe împărțirea Ucrainei ăla e momentul când Basarabia va reveni României. De-aia noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă în Ucraina pentru că ce se întâmplă acolo e la pachet cu Basarabia.

Eu am participat o dată la o întâlnire cu un fost mare ambasador rus, când tipăream o carte foarte pozitivă despre Rusia, am fost invitat la ambasadorul francez la masă împreună cu ambasadorul rus, iar acesta a repetat o vorbă care se spune de la Lenin încoace: „Domne, noi vrem să vă dăm Tezaurul înapoi și Basarabia, problema e cui să le dăm? Cine reprezintă România?". Și, indiferent cât de politică și propagandistică sau necinstită e chestia, din moment ce trebuie să le dai înapoi, le dai înapoi fără să te mai întrebi cui le dai înapoi. Totuși, ceva adevăr există în chestia asta. Cum și cui să-i dau? Îi dau lui Cîțu înapoi Basarabia și Tezaurul, e penibil ...

Cozmin Gușă: Dacă îi dai lui Cîțu poate îl dai vechii Securități, cine știe, apropo de ce se discută. Petru Romoșan îți mulțumesc foarte mult, a fost o emisiune complexă.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE