• Tweet

The New Yorker analizează influența lui Elon Musk și a tehnocraților în politică. Statele Unite se confruntă cu o formă emergentă de „tehno-fascism", un sistem autoritar condus de tehnocrați, alimentat de progresul tehnologic, susține o analiză publicată de The New Yorker.

Articolul explorează legăturile dintre liderii din Silicon Valley și administrația politică americană, subliniind cum influența acestora modelează politica industrială și socială. În centrul atenției se află Elon Musk, a cărui confruntare cu guvernul federal este interpretată ca un test al limitelor constituționale. În cadrul acestui peisaj politic, un grup de ingineri fără experiență politică, dar legați de companiile lui Musk, exercită o influență tot mai mare asupra instituțiilor guvernamentale.

Analiza face referire și la momentul inaugurării din ianuarie, când figuri marcante din industria tech - Mark Zuckerberg, Jeff Bezos, Elon Musk și Sundar Pichai - s-au aliniat în spatele fostului președinte Donald Trump. În timp ce unii au văzut această apropiere ca o mișcare pragmatică pentru dereglementare și beneficii fiscale, istoricul Janis Mimura consideră că fenomenul este mult mai periculos. Potrivit acesteia, se conturează o alianță între puterea politică și elitele tehnologice, similară cu cea din Japonia premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial.

Mimura definește acest fenomen drept „tehno-fascism" - un sistem în care tehnologia devine forța motrice a guvernării, transformând toate aspectele sociale și administrative într-un proces tehnicizat.

The New Yorker observă, de asemenea, o nouă interconectare între giganții internetului și mecanismele guvernamentale, ceea ce ridică întrebări despre viitorul democrației în era digitală. România este menționată în treacăt în acest context, cu orașul Cluj-Napoca dat ca exemplu de „siliconizare", un proces în care dezvoltarea tehnologică și influența marilor companii IT modelează economia și administrația locală.

„Tehno-fascismul american nu mai este o abstracție filosofică cu care Silicon Valley să se joace, în genul postului intermitent sau al dozelor terapeutice de ketamină. Este un program politic ale cărui limite constituționale sunt testate chiar acum, în timp ce DOGE, cu un personal format din ingineri fără experiență legați de propriile companii ale lui Musk, face ravagii prin guvernul federal", arată The New Yorker.

Musk a redus drastic numărul angajaților federali, a desființat agenții guvernamentale pe care le considera rivale și a utilizat inteligența artificială pentru a decide unde să efectueze tăieri bugetare. Acesta a promis un guvern operat de sisteme AI, inclusiv Grok, chatbot-ul dezvoltat de propria sa companie.

În paralel, DOGE a obținut acces la datele private ale cetățenilor americani și a creat instrumente capabile să trimită mesaje simultane întregului aparat administrativ federal. Musk a folosit recent această tehnologie pentru a solicita angajaților guvernamentali să-și trimită săptămânal o listă detaliată a realizărilor lor.

Istoricul Janis Mimura avertizează asupra pericolului unei astfel de abordări: „Dacă încerci să aplici concepte tehnice și raționalitate ființelor umane și societății, ajungi la ceva aproape totalitar."

Însă influența lui Musk nu este un caz izolat. The New Yorker remarcă faptul că mulți antreprenori și investitori din industria tech văd în această alianță dintre Trumpism și capitalismul din Silicon Valley o oportunitate. Ei sunt pregătiți să capitalizeze pe această tendință, dezvoltând infrastructuri tehnologice care pot remodela administrația publică la nivel național.

Termenul „siliconizare" a fost introdus de Erin McElroy, geograf la Universitatea din Washington, pentru a descrie transformările prin care orașe precum San Francisco sau Cluj-Napoca au trecut sub influența ideologiei și culturii Silicon Valley. Aceste orașe, unde multe companii de tehnologie occidentale au externalizat servicii IT, sunt remodelate în așa fel încât reflectă viziunea și valorile celebrei regiuni americane. Potrivit lui McElroy, acest proces poate fi urmărit înapoi până la administrația Obama, care a început să adopte platformele de socializare, precum Facebook, ca instrumente pentru comunicarea guvernamentală.

Deși inițial tehnologia părea să sprijine guvernul, devenind un fel de megafon pentru mesaje comune, un deceniu mai târziu, McElroy subliniază că tehnologia începe să concureze cu autoritatea guvernamentală stabilită. „Există o criză a statului", spune McElroy, avertizând că Silicon Valley ar putea încerca să submineze și să înlocuiască rapid puterea statului.

Silicon Valley promovează ideea că fondatorii și inginerii săi sunt mai bine pregătiți decât oricine altcineva pentru a gestiona toate aspectele societății, de la distribuirea informațiilor și proiectarea de infrastructuri, până la dezvoltarea călătoriilor în spațiu. Această mentalitate sugerează că, având aceste abilități, aceștia ar trebui să aibă și competențele necesare pentru a guverna mai eficient decât politicienii și funcționarii publici. Conceptele emergente, precum „seasteading" și „network states", propun societăți autonome bazate pe principii tehnologice.

Cu toate acestea, eforturile de a construi astfel de entități au avut un succes limitat sau au rămas la nivelul ideilor de branding, așa cum este cazul startup-ului Praxis, care propune crearea unui oraș bazat pe tehnologie în zona Mediteranei. Totuși, McElroy consideră că guvernul SUA, sub conducerea lui Elon Musk, reprezintă un experiment viu al acestui tip de viziune. „Acum că Musk conduce statul, nu știu dacă mai au nevoie de micile lor bule offshore așa cum credeau înainte", a spus McElroy.

Aceste idei se află într-o opoziție directă cu populismul promovat de administrația Trump, care a fost marcat de mișcarea „Make America Great Again" (MAGA). Liderii reacționari ai MAGA, precum Steve Bannon, sunt extrem de sceptici față de progresul tehnologic. Așa cum a explicat jurnalistul James Pogue, obiectivul acestora este de a recupera o cultură americană pe care o consideră pierdută din cauza „tehnocrației globaliste" care, în opinia lor, a subminat valorile tradiționale. Bannon a denunțat viziunea Silicon Valley ca fiind „tehnofeudalism" și l-a atacat pe Musk, considerând că aceasta reduce cetățenii la „șerbi digitali" controlați de marile companii tehnologice. Într-un interviu acordat în ianuarie lui Ross Douthat de la New York Times, Bannon a declarat: „Trebuie să fie opriți. Dacă nu îi oprim, și nu îi oprim acum, vor distruge nu doar această țară, ci și lumea".