Perspectiva de pace în Ucraina nu e luată în discuție la un summitul NATO. Dimpotrivă: "Să ne pregătim pentru un război și mai mare!"

Postat la: 12.07.2023 |

Începutul summitului anual al NATO de marți de la Vilnius, Lituania, a fost dominat de discuții despre menținerea fluxului de arme către Ucraina și despre o eventuală extindere a alianței militare occidentale pentru a include această națiune devastată de război, în timp ce conflictul cu forțele rusești invadatoare se prelungește.

Însă militanții anti-război au susținut că această abordare este o rețetă pentru un conflict militar prelungit și posibil mai amplu, unul care ar putea implica în cele din urmă arme nucleare. Lindsey German, membru fondator și convocator al Coaliției Stop the War, cu sediul în Marea Britanie, a scris luni, înainte de summitul de două zile, că "o încetare a focului și discuții de pace sunt singurele mijloace de a pune capăt acestei spirale sângeroase", avertizând că o concentrare primară pe armament și pe extinderea NATO ar semnala că "puterile occidentale se pregătesc pentru un război și mai mare".

Alternativa la negocieri de pace serioase, a scris German, este ca războiul "să continue, cu bătălii precum Bakhmut care seamănă din ce în ce mai mult cu cele din Primul Război Mondial". Și că sunt depășite și mai multe "linii roșii" - mai multe rachete de croazieră, mai multe bombe cu dispersie. Și apoi ce se întâmplă? Arme nucleare tactice?".

"În timp ce Ucraina are tot dreptul să se apere de invazia și războiul cu Rusia, nu are dreptul să ceară arme pe care chiar și guvernul britanic a spus că nu le va trimite", a adăugat German, referindu-se la munițiile cu dispersie - arme pe care SUA se pregătesc să le trimită Ucrainei. "Nu are dreptul să încurajeze escaladarea unui război în care nu vor exista câștigători".

Se pare că liderii NATO reuniți în Lituania pentru summitul din 2023 ar urma să emită o declarație prin care să se angajeze să "extindă o invitație" Ucrainei de a se alătura alianței militare odată ce "aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite", fără a oferi un termen specific. Președintele SUA, Joe Biden, a aprobat marți proiectul de comunicat.

Însă președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, care participă la summitul NATO, a criticat detaliile disponibile ale documentului, afirmând că "se pare că nu există nicio disponibilitate nici de a invita Ucraina la NATO, nici de a o face membră a alianței".

Demersul Ucrainei de a adera la NATO a fost susținut recent de zeci de "experți în politică externă", mulți dintre ei lucrând pentru organizații care primesc finanțare de la companiile de armament și de la lobby-iștii din industrie.

Eli Clifton, de la Responsible Statecraft, a declarat că 21 dintre cei 46 de semnatari ai unei noi scrisori deschise care sprijină candidatura Ucrainei la NATO "sunt asociați cu instituții care au legături financiare cu industria de armament, o industrie care, probabil, va beneficia de pe urma recomandărilor politice prezentate într-o scrisoare care a avut un accent deosebit pe furnizarea de mai multe arme occidentale Ucrainei, un fapt care nu a fost împărtășit cititorilor."

La rândul său, conducerea Rusiei a precizat de mult timp că vede orice extindere a NATO, o rămășiță a Războiului Rece, ca pe o provocare majoră. De la invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârșitul lunii februarie 2022, Finlanda - care are o graniță terestră cu Rusia - a aderat oficial la NATO, iar Suedia a solicitat să se alăture alianței.

Marți, Turcia a renunțat la opoziția sa de un an împotriva candidaturii Suediei, deschizând calea pentru ca țara nordică să se alăture alianței, care promite să apere colectiv orice membru care este atacat. Suedia are o frontieră maritimă comună cu Rusia.

Într-o apariție în cadrul emisiunii Democracy Now! marți dimineață, Kerstin Bergeå, de la Societatea Suedeză pentru Pace și Arbitraj, a calificat demersul Suediei pentru aderarea la NATO drept o "greșeală istorică" care nu va "face Suedia mai sigură". Dar ar putea declanșa "tensiuni mai mari și ar putea contribui... la o mai mare polarizare într-o lume deja puternic militarizată", a avertizat Bergeå. "Este foarte greu să vezi că toată lumea investește atât de mulți bani în arme și, de asemenea, industria suedeză a armelor face profituri uriașe în acest moment", a adăugat ea.

În timpul unei conferințe de presă care a dat startul summitului din Lituania, marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat reporterilor că acceptarea Finlandei și Suediei în alianța militară "trimite un mesaj foarte clar Rusiei, președintelui Putin, că ușa NATO rămâne deschisă și că este la latitudinea aliaților NATO să decidă asupra extinderii". "S-a dus la război pentru că a vrut mai puțin NATO. El primește mai mult NATO", a declarat Stoltenberg. "Mai multă prezență militară NATO în partea de est a alianței și doi noi membri."

În ceea ce privește perspectiva aderării Ucrainei la alianță, Stoltenberg a fost mai puțin categoric, afirmând că proiectul de text care urmează să fie dat publicității mai târziu marți "are ca scop principal apropierea Ucrainei de aderarea la NATO". Stoltenberg a continuat să precizeze că, membru NATO sau nu, Ucraina va continua să primească transporturi masive de arme de la puterile occidentale.

"Suntem cu toții de acord că sarcina cea mai iminentă acum este să ne asigurăm că Ucraina prevalează ca națiune independentă și suverană în Europa", a declarat șeful NATO. "Așadar, cel mai important lucru pe care îl putem face este să continuăm să furnizăm arme, muniții, sprijin militar Ucrainei, pentru că, dacă Ucraina nu prevalează ca națiune, ca națiune democratică în Europa, nu se poate discuta deloc despre garanții de securitate sau despre aderarea la NATO." Din comentariile lui Stoltenberg a lipsit orice mențiune despre discuțiile de pace, care sunt inexistente de mai bine de un an, în timp ce numărul morților și impactul umanitar al războiului cresc.