• Tweet

În cea mai recentă formă a programului de guvernare, asumat pe 23 iunie de noul Guvern format din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și Grupul Minorităților, tratamentul fiscal aplicat veniturilor din capital, mai ales dividendelor și câștigurilor de pe bursă, a fost supus, din nou, unor reconfigurări, sub pretextul cerințelor venite din partea jaloanelor Planului Național de Redresare și Reziliență și presiunii deficitului.

Însă problemele puse mediului de afaceri riscă, pe termen lung, să creeze fisuri mult mai adânci și mai greu de redresat atât la nivel macro, cât și microeconomic. Investitorii români și economiștii liberali trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că o dublă impozitare, pe de o parte a profitului brut și apoi a dividendului oferit investitorilor, afectează atât sectorul privat în ansamblu și capacitatea acestuia de a crea valoare adăugată în economie, dar și perspectiva reală a creșterii bazate singular și în mod artificial pe consum. Descurajarea sistemică a antreprenoriatului prin taxe ridicate, spun economiștii, va duce, în cele din urmă, la o scădere a ofertei, o încurajare a importurilor și o incapacitate a companiilor românești să își păstreze competitivitatea pe piață.

După ultima modificare a cotei de impozit pe dividende, care a intrat deja în vigoare la începutul acestui an, marja actuală este de 10%, față de cota precedentă de 8%, în vigoare din 2023. Singura nuanță privind schimbarea din ianuarie este că noua cotă se aplică strict dividendelor distribuite după 1 ianuarie 2025, iar pentru dividendele repartizate în baza situațiilor financiare interimare aferente anului 2024, rămâne aplicabilă cota de 8%, fără recalcularea impozitului după regularizarea acestora în baza bilanțurilor anuale pe 2024, chiar dacă acestea sunt aprobate ulterior datei de 1 ianuarie.

Într-o variantă preliminară a programului de guvernare publicat pe 23 iunie a fost consemnată cifra de 16% ca posibilă țintă de majorare a impozitului pe dividende. Ulterior, această referință a fost eliminată din documentul oficial, dar cifra inițială a rămas importantă, dacă e să intuim direcția fiscală generală cu privire la sectorul privat și investițiile bursiere. Documentul aduce în discuție, astfel, o extindere și întărire a cadrului fiscal aplicabil câștigurilor de pe piața de capital, incluzând aici atât instrumentele financiare clasice (acțiuni, obligațiuni, ETF-uri), dar și criptomonedele.

Fostul regim de impozitare presupunea o cotă de 1% pentru câștigurile din investiții deținute mai mult de un an și 3% pentru cele sub un an. Iar pe lângă creșterile progresive ale impozitului pe dividende, formularea adoptată în noul program lasă loc și pentru o suprataxare prin introducerea CASS. „Toate excepțiile și facilitățile fiscale vor fi evaluate și eliminate dacă nu produc efecte economice clare. (...) Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portițele sau scutiri arbitrare", se arată în două locuri distincte în programul noului Guvern. Astfel, cu toate că nu este explicit formulat în legătură cu dividendele sau câștigurile bursiere, documentul afirmă intenția de extindere a bazei contribuabililor la sănătate, iar aplicarea CASS, care în prezent este limitată la anumite plafoane și categorii, se pregătește, foarte probabil, să devină un element standard de impozitare a veniturilor din capital, alături de impozitul pe venit.

Sentimentul dominant printre investitori este acela că statul nu doar că înăsprește fiscalitatea, ci o face într-un mod care recompensează indirect evitarea conformării. Mecanismul simplu, previzibil și automat al reținerii la sursă este înlocuit cu o metodă birocratică, greoaie și vulnerabilă la abuzuri, cu atât mai mult într-un moment în care încrederea în instituții a fost deja perimată gradual în ultimii ani. Toate acestea pe lângă faptul că orice investitor de retail va fi nevoit să țină evidența detaliată a fiecărei tranzacții, să urmărească comisioanele și prețurile de achiziție, să recalculeze portofoliul anual și să evite erori contabile care pot duce la penalități.

Cristian Păun, economist și profesor universitar la Academia de Studii Economice din București a explicat, pentru Ziare.com, că orice impozitare a profiturilor companiilor, fie că vorbim de dividende, fie că vorbim de profituri brute, reprezintă tot impozitarea profiturilor. „Se face o distincție între capitalistul acționar și firma care generează profit pentru acționar și de aici a apărut această împărțire între impozitul pe profituri realizate în firma la care e acționar și, apoi, dacă el se distribuie ca dividend, mai primești un impozit pe venitul pe care ți l-au generat acțiunile deținute de tine în companie. Ar fi cumva, din perspectivă fiscală, o împărțire utilă, dar din punctul de vedere al investitorului care vrea să participe cu capitalul său la o afacere, este o impozitare dublă. Pentru că odată te impozitează statul că ai obținut profit și apoi te impozitează pentru că acel profit distribuit ca dividend ajunge în contul tău ca acționar, fiind scos din firmă și utilizat ca atare, ca venit."

Această dublă impozitare este mai departe dublată de alte impozite care se aplică la nivelul afacerilor. „Este un haos fiscal care s-a construit în timp, în ultimii ani, pe fondul unei ostilități păguboase a politicienilor împotriva celor care au afaceri, împotriva capitaliștilor, a companiilor mai mici sau mai mari, românești sau străine. Tocmai am văzut cum producția industrială a scăzut cu 4% pe primul trimestru al acestui an. De ceva vreme, industria românească este în recesiune și o parte din această recesiune vine și pe fondul acestei fiscalități tot mai excesive. N-o să mai vedem oameni obișnuiți sau antreprenori care mai investesc în afaceri, pentru că în momentul acesta dacă vii cu un impozit pe profit de 16% și apoi îi mai pui omului care obține dividend și CASS și, eventual, și contribuție la pensie, un investitor ajunge să plătească mult peste salariatul afacerii sale. Ori, din punct de vedere al riscurilor, nu poți pune egalitate între salariat și investitori. Există o diferență clară de riscuri, iar fiscalitatea ar trebui să fie mult mai blândă cu cei care investesc, care riscă, acumulează capital și dezvoltă afaceri. Acesta este motivul pentru care spun că intrăm într-o zonă destul de ciudată din punct de vedere al logicii economice și nu are cum să fie bine, cu siguranță", a explicat economistul.

Iar la nivel macro, se pune întrebarea măsurii în care ultimul set de modificări fiscale, mai ales în ceea ce privește impozitarea sectorului privat, va afecta nu doar randamentul net al micilor investitori de retail, dar și atractivitatea în sine a Bursei de Valori, ca sursă de finanțare a economiei. Riscul este ca înăsprirea fiscalității să ducă la retragerea capitalului de pe piața locală, după cum a confirmat și profesorul universitar. „Capitalul autohton, adică investitorii români la bursă, cu un astfel de impozit pe dividend, nu știu cât de încântați o să fie, venind după ce se impozitează profitul brut. Foarte probabil este ca mulți să decidă ca acest dividend să nu mai fie plătit și profitul să fie reinvestit, dar aici statul te așteaptă din nou la cotitură cu taxa pe stâlp. Adică nu-ți dă nicio șansă să folosești acest capital pentru dezvoltarea afaceri tale. Te urmărește pe toate direcțiile, te taxează și, în final, te jupoaie de bani fără ca el să riște foarte mult sau să-ți ofere foarte multe de banii de care te jupoaie. Din punctul meu de vedere, această haiducie pe care am pornit-o în ultima perioadă este neaducătoare de optimism cu privire la salvarea noastră.

Nu putem să ne salvăm din această problemă macroeconomică în care ne aflăm lovind în mediul privat. Doar cu mediul privat te poți salva, doar înflorind mediul privat și atrăgând noi investiții în România. Eu nu înțeleg de ce nu se fac aceste calcule mai degrabă. În loc să venim cu astfel de prostii fiscale, să încercăm să menținem mediul fiscal destul de atractiv pentru investitori, să înflorim economia și, cu aceleași taxe - atractive, mai mici decât ale vecinilor noștri - să obținem mai mulți bani la buget, din mai multe lucruri care se întâmplă în România. Noi avem astăzi un plan foarte ciudat de salvare, pentru că, cu acești 16% ne vom plasa complet anapoda în comparație cu vecinii noștri bulgari sau din Ungaria sau Moldova. Marile companii, din ce în ce mai mult, vor prefera să investească în jurul României și mai mult decât o fac în momentul de față, iar izolaționismul acesta va fi obținut fără prea mari eforturi, pur și simplu adoptând aceste măsuri fiscale nătânge."

Practic, măsurile de supraimpozitare a câștigurilor investiționale pedepsesc capitalul, pentru a încuraja consumul, în contextul în care consumul, din punct de vedere economic, ar trebui să crească odată cu capacitatea reală a mediului privat de a produce. „O lege economică de bază spune că, înainte de a fi consumator a ceva, trebuie să fii producător de ceva și să intri în schimburi. Ori noi vedem că producția nu ne interesează deloc, dar în continuare ne dorim să fim consumatori, consecința fiind inflație și importuri și mai mari. Aceste măsuri fiscale, în final, nu vor face decât să genereze și mai multă inflație, lovind în ofertă, în investitorii care creează oferta, iar evident că în final vor genera și mai multe importuri. Iar exporturile nu vor crește semnificativ pentru că nu ai cum să fii competitiv cu astfel de taxe, pe care nu le mai are nimeni în regiune în momentul de față", a încheiat economistul.