Taxarea tuturor tranzacțiilor financiare din România - de la cumpărat pâine la cumpărat case - soluție discutată la Cotroceni pentru umplerea găurii din buget

Postat la: 07.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

O taxă nouă, care să fie aplicată tuturor tranzacțiilor financiare din România, oricât de mici sau mari, este una dintre soluțiile discutate la Cotroceni pentru umplerea găurii din buget. Nu ar fi o taxă mare, deoarece ar fi aplicată tuturor mișcărilor de bani din economie, ar fi aproape imposibil de fentat și ar aduce sume foarte mari în conturile statului.

Informația vine de la publicația Profit.ro, care citează surse politice participante la discuțiile inițiate de Nicușor Dan la Cotroceni. Ideea acestei taxe a venit din partea mediului de afaceri, nu de la politicieni.

Argumentul a fost cel al unei baze impozabile extrem de largi care, combinată cu o rată infimă, poate genera venituri substanțiale pentru buget. Cu alte cuvinte, taxarea „oricărei mișcări de bani" în economie - chiar și cu o fracțiune mică per tranzacție - poate aduce fonduri considerabile statului, într-un mod dificil de evitat de contribuabili și eficient de colectat, a fost arătat.

Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa practic ca agenți de încasare (withholding agents) ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.

A fost avansată și o proiecție a veniturilor suplimentare astfel obținute, de aproximativ 50 de miliarde lei anual. În 2022, sistemul național de decontări interbancare de mare valoare (ReGIS, sistemul de plăți în timp real al BNR) a procesat aproximativ 16.198 de miliarde lei în tranzacții financiare În 2023, volumul tranzacțiilor prin ReGIS a explodat, la peste 25.000 de miliarde lei (echivalentul a ~5.000 de miliarde euro). Această sumă reflectă toate plățile interbancare de mare valoare și decontările nete, indicând ordinul de mărime al bazei potențial taxabile. Pe lângă plățile interbancare mari, și plățile de retail adaugă volume semnificative. De exemplu, plățile cu cardul au însumat ~483 de miliarde lei în 2022. Transferurile prin sistemele automate de plăți de retail (precum tranzacțiile IBAN, plăți de utilități, debitări directe) și alte instrumente (ordine de plată, plăți instant, etc.) contribuie, la rândul lor, cu mii de miliarde de lei anual.

Profit.ro a prezentat și un tabel cu diverse cote. La un nivel al tranzacțiilor de 25.000 de miliarde lei, așa cum a fost în 2023, ar fi suficientă o taxă de 0,2% pentru a strânge 50 de miliarde de lei anual, adică suma estimată ca necesară pentru aducerea bugetului pe linia de plutire. În alte cuvinte, la fiecare 100 de lei tranzacționați, 20 de bani ar ajunge la stat.