• Tweet

Sfânta Parascheva este sărbătorită de ortodocşi pe 14 octombrie, o zi deosebi de importantă pentru creştini. În mod obişnuit, pregătirile începeau cu zile bune înainte, iar noaptea dintre 13 şi 14 octombrie îi găsea pe oameni cu gândul la Cuvioasa făcătoare de minuni.

Peste un milion de pelerini din întreaga ţară erau aşteptaţi, an de an, să vină la Iaşi pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Aceştia stăteau deseori la cozi uriaşe, aglomeraţia fiind unul din principalele motive pentru care autorităţile au propus un set de măsuri speciale, care au stârnit numeroase controverse în ultima săptămână.

Miercuri, 7 octombrie, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a anunţat că sărbătoarea Sfintei Parascheva nu se va mai organiza în perioada 8-15 octombrie. Astfel, totul se va limita la Sfânta Liturghie din data de 14 octombrie. Deşi la momentul respectiv nu se ştia dacă racla cu moaştele Sfintei Parascheva va fi scoasă în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi, lucrurile s-au clarificat şi, în ajunul sărbătorii, s-a stabilit că miercuri, 14 octombrie, se va sluji Sfânta Liturghie începând cu ora 9.00 pe podiumul amenajat pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt în dreptul Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi va fi restrâns, cel mai probabil maxim 15 persoane. Nu vor fi ierarhi din străinătate sau din alte zone din ţară, ci doar din zona Moldovei.

„În zona din faţa acestui podium vor fi amplasate scaune plasate la doi metri unul de celălalt pe toate direcţiile, scaune ce vor marca locul unde vor sta credincioşii. Din păcate, având în vedere restricţia impusă la nivel naţional, doar cei care au reşedinţa în municipiul Iaşi vor putea pătrunde în acest spaţiu, după principiul primul venit, primul care ocupă un loc. Tot aici, pe aceste scaune din faţa podiumului, vor sta şi cei aproximativ 50 de invitaţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, reprezentanţi ai unor instituţii sau personalităţi din domenii precum medicina, cultura sau educaţia. Cei care nu vor putea pătrunde în acest perimetru vor putea să urmărească momentul solemn al Sfintei Liturghii pe două ecrane mari amplasate pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - unul cu orientare spre Piaţa Unirii, celălalt spre Palatul Culturii", a anunţat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

De asemenea, marţi seara va începe împodobirea cu flori a baldachinului din curtea Catedralei Mitropolitane de aceeaşi familie din Bucureşti care îl înfrumuseţează în fiecare an. „Cel mai probabil în această noapte sau mâine dimineaţă devreme se va scoate racla cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva şi va fi depusă în acest baldachin. E un moment tradiţional, datând de dinainte de 1989, ca măcar în ziua de 14 octombrie racla să fie scoasă din Catedrala Mitropolitană. În anii anteriori, racla era scoasă afară mai devreme de momentul prăznuirii, întrucât rândul pelerinilor era atât de mare încât nu putea fi gestionat doar în interiorul lăcaşului de cult şi în curte", a adăugat Constantin Sturzu.

Este celebrată de Biserica Ortodoxă şi de altele de rit oriental. Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia, într-o familie de creştini bogaţi. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama sa. La vârsta de 10 ani, într-o zi, când era în biserică, a auzit o frază din Evanghelie: "Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea sa şi să urmeze Mie". Parascheva a hotărât să facă întocmai, iar, ieşind din biserică, a văzut un om sărac şi i-a cerut hainele, dându-i-le în schimb pe ale ei.

Ulterior, a decis să se retragă în pustietate, spre ţinutul Pontului, nu înainte de a sta cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Ţara Sfânta pentru a trăi restul vieţii sale acolo. De la Constantinopole a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici a murit şi a fost îngropată ca o străină.

Pelerinii care vin la Iaşi de hramul Sfintei Parascheva ar trebui să ştie că veşmintele sale poartă o broderie specială. Domnitorul Vasile Lupu, a adus moaştele Sfintei Parascheva la Iaşi în 1641 şi le-a aşezat la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi ctitorită de el. Aducerea moaştelor în Capitala Moldovei a fost un gest de recunoştinţă din punctul de vedere al patriarhului Partenie I şi al membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând cu anul 1889, moaştele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitana din Iaşi.

Potrivit credinţelor populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie, altfel te vei trezi cu dureri de cap şi ochi. O superstiţie spune că printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie alimente "cu cruce", precum nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine. Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă eşti însărcinată, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani, Sfânta Parascheva urmând să te ocrotească la naştere, care va fi uşoară şi lipsită de dureri. De sfânta Parascheva se fac şi previziuni ale vremii, în care se ţine cont şi de somnul oilor. Daca acestea dorm înghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă.

Foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, care datează din anul 1641. Astfel, sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată, ce are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam care spune: "blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva". Veşmântul Sfintei Parascheva se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze. Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.