• Tweet

Fostul adjunct SRI Florian Coldea și fostul șef al direcției juridice din SRI Dumitru Dumbravă, asociatul său într-o companie de consultanță, au fost trimiși joi în judecată de DNA, potrivit unui comunicat oficial. Cei doi, alături de avocatul Doru Trăilă, sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor. Coldea și Dumbravă au respins în trecut acuzațiile DNA și au acuzat-o pe Mihaela Iorga Moraru, procurorul de caz, de lipsă de imparțialitate și de administrare de probe în afara cadrului legal.

Omul de afaceri Cătălin Hideg a declarat într-un interviu difuzat în 24 aprilie 2024 la Realitatea PLUS că Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi cerut 600.000 de euro plus TVA pentru "optimizarea" dosarului său de corupție aflat în instanță. Conform procurorilor, din suma de 100.000 de euro pe care omul de afaceri Cătălin Hideg le-ar fi dat-o lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, 20.000 de euro ar fi ajuns la avocatul Trăilă, iar restul de 80.000 de euro ar fi fost împărțită între Coldea și Dumbravă.

Florian Coldea susținut, într-un punct de vedere transmis prin avocații săi la data de 19 iunie 2024, că în spatele scandalului se află „mogulii de presă" Sebastian Ghiță - România TV, Dan Voiculescu - Antena3 sau Maricel Păcuraru - Realitatea TV.

Hideg a fost condamnat în primă instanță la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro, primul caz investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.

Comunicatul integral al DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor.
De asemenea, mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

În perioada 2018 - 2020, cei trei inculpați, profitând de sistemul relațional și influența pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcțiilor anterior pensionării, respectiv de influența de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălarea banilor. Activitățile infracționale ar fi fost desfășurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracționale care presupunea, în principal, următoarele:
- identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influența pe care inculpații pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să își asigure protecția unor persoane influente,
- înființarea de către inculpații, foști militari, a unor societăți de consultanță, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociații/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienți, iar, pe de altă parte, să creeze o aparență de legalitate a activității desfășurate,
- cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocați care să încheie contracte de asistență juridică cu persoanele interesate să cumpere influență,
- încheierea de contracte de consultanță pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpați prin exercitarea influenței sau prin ascunderea activității nelegale de consultanță juridică,
- cooptarea unor societăți de investigații, prin intermediul cărora să fie monitorizate părțile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanță juridică, apropiații acestora, experți, avocați sau chiar magistrați, pentru ca, în baza colaborării și a consensului neechivoc de a-și alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat, să obțină profituri prin mijloace ilicite.

În perioada 2020 - 2024, cei trei inculpați ar fi participat la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice activității de avocat și spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită și de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri.
În perioada martie 2023 - aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro.
Pretinderea ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistență juridică (unul cu martorul și altul cu societatea deținută de acesta) și de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.
În cursul anului 2023, aceiași trei inculpați ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acționează ca o echipă care are conexiuni cu foști magistrați și că au posibilitatea să îi determine pe magistrații să pronunțe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei și respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toți inculpații.
Cei doi inculpați, foști militari, și-ar fi constituit societăți de consultanță, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanță generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societățile de consultanță respective. Ar fi fost încheiate acte adiționale la contractele de asistență juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor și prețul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanță juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparență de legalitate sumelor pretinse de inculpați pentru exercitarea pretinsei influențe. Obiectul contractelor de consultanță ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienței și a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăți de investigații, prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienților.

În perioada 2019 - 2020, unul dintre inculpați, în baza înțelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracțional organizat, deși nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalți inculpați, în baza unor contracte de consultanță generală și a unor acte adiționale la contractele de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură aparținând unuia dintre inculpați, a unor contracte de consultanță în afaceri și management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanță juridică în domeniul penal și în domeniul civil, atât în mod direct, cât și prin intermediul societății de avocatură menționate, pentru clienții a nouă (9) societăți comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis și ar fi comunicat clienților opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanță juridică și ceilalți doi inculpați, i-ar fi asistat pe clienți la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviințare a părăsirii teritoriului României).

Pentru a se disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.

În rechizitoriu s-a propus ca sumele de bani obținute din săvârșirea infracțiunilor, de către inculpații asociați în cadrul societăților comerciale, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influență, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpați) și o altă sumă de 590.472,08 lei obținută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare aparținând inculpaților.

Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

Context:

În mai 2024, Coldea a petrecut 15 ore în fața procurorilor DNA care l-au audiat, apoi a fost pus sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei, având un termen de 7 zile pentru plata sumei.

Aceeași măsură a fost dispusă și pentru generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și pentru avocatul Doru Trăilă. Cei trei sunt acuzați, într-un dosar instrumentat de DNA, de trafic de influență și spălare de bani.

Conform surselor G4Media, din suma de 100.000 de euro pe care omul de afaceri Cătălin Hideg le-ar fi dat-o lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, 20.000 de euro ar fi ajuns la avocatul Trăilă, iar restul de 80.000 de euro ar fi fost împărțită între Coldea și Dumbravă.

Reamintim, Hideg a declarat într-un interviu difuzat în 24 aprilie la Realitatea Plus că Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi cerut 600.000 de euro plus TVA pentru "optimizarea" dosarului său de corupție aflat în instanță.

Coldea, Dumbravă și Trăilă sunt acuzați de trafic de influență legat de cazul omului de afaceri Cătălin Hideg, condamnat în primă instanță într-un dosar al Parchetului European pentru fraude la achiziții efectuate în pandemie.

Mai precis, casa de avocatură a lui Doru Trăilă, pentru care oferă servicii de consultanță firmele lui Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, a încheiat un contract de 600.000 de euro cu Hideg pentru reprezentarea în instanță.

Din acești 600.000 de euro, Hideg a plătit efectiv 100.000 de euro către Florian Coldea, potrivit informațiilor G4Media.

Procurorii DNA susțin că avocatul Trăilă și consultanții Coldea și Dumbravă i-ar fi promis lui Hideg că în schimbul banilor îl ajută să obțină o condamnare cu suspendare și să îi fie ridicat controlul judiciar, potrivit informațiilor G4Media.

Hideg a fost condamnat însă cu executare în primă instanță și apoi a făcut denunț la DNA. La sediul DNA s-a aflat și Dan Tocaci în 2024, om de afaceri din anturajul celor trei și membru provizoriu în Consiliul de Administrație al companiei de salubritate Romprest.