• Tweet

"Prin modalitatea in care s-a desfasurat ancheta penala, invinuitului Iliescu Ion i-a fost incalcat, in mod grav si iremediabil, dreptul la aparare."

Aceasta este concluzia judecatorului de Camera Preliminara Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis, pe 8 mai 2019, ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei.

Este vorba de dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si fostul director al SRI Virgil Magureanu au fost trimisi in judecata in iunie 2017 pentru infractiuni contra umanitatii.

Practic, la 30 de ani de la aceste evenimente tragice, justitia nu a gasit niciun vinovat. Solutia a generat un val de nemultumiri in randul partilor civile din dosar care s-au aflat in sala anul trecut si care au acuzat "injustitia". Imediat dupa pronuntare sentintei, procurorii au anuntat ca vor contesta decizia.

Magistratul Constatin Epure a motivat la aceasta decizie timp de 10 luni. Intreaga sentinta are 401 pagini. Inainte de a trece la analiza acesteia, trebuie punctat faptul ca ancheta in cazul Mineriadei a fost realizata de 4 inalti magistrati militari: generalul locotenent Ion Alexandru, fostul adjunct al sefului Parchetelor Militare, colonelul Virgiliu Marian Istrate, colonelul Iulian Dinu si locotenent-colonelul Dan Mihail Mitranescu.

Rechizitoriul a fost semnat pentru temeinicie si legalitate de fostul sef al Parchetelor Militare, generalul de brigada Gheorghe Cosneanu.

In cele 400 de pagini, judecatorul Constantin Epure a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea si excluderea a mii de probe, dar si la neregularitatea rechizitoriului.

In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecatii este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si a administrarii probatoriului.

"Incercand sa identifice descrierea faptelor retinute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa - existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane," se arata in motivarea Inaltei Curti.

Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise.

Una dintre principalele probleme a vizat situatia anchetei dupa ce primul rechizitoriu din dosarul Mineriadei, in care era vizat fostul ministru de Interne, generalul Mihai Chitac, a fost reintors la Parchet, in vederea completarii urmaririi penale.

Cauza a fost restituita in 2007, ca urmare a faptului ca nu a fost parcursa procedura speciala a raspunderii ministeriale.

"In aceste conditii, desi trebuia din nou inceputa urmarirea penala ca urmare a celei de-a doua restituiri a cauzei la procuror, organele de urmarire penala au infirmat doar rezolutia de incepere a urmaririi penale in ceea ce-l privea pe fostul inculpat ce a detinut demnitatea de ministru (Chitac Mihai), mentinand, in mod nelegal, celelalte acte de urmarire penala efectuate in cauza," explica judecatorul Epure una dintre hibele anchetei.

Drept urmare, in momentul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat Hotararea Mocanu si altii impotriva Romaniei, in septembrie 2014, in baza careia instanta europeana a decis redeschiderea anchetei in cazul Mineriadei, dosarul se afla in instrumentarea unei unitati de parchet militare "care a apreciat, in mod eronat, ca dosarul se afla in faza urmaririi penale."

"Asadar, in cauza nu era inceputa urmarirea penala, iar refacerea actelor anulate de catre instanta trebuia sa inceapa cu o rezolutie de incepere a urmaririi penale (sau o ordonanta de reluare a urmaririi penale), act procesual care lipseste in cauza."

Concluzia Inaltei Curti: "Activitatile circumscrise de aceasta unitate de parchet administrarii probatiunii - iar ulterior de Sectia Parchetelor Militare -, nu pot avea valoare probatorie."

Legat de aceste aspecte, Inalta Curte sustine ca fostul militar, generalul (r) Dan Voinea, era incompatibil in 2007 sa faca ancheta in acest caz, deoarece emisese primul rechizitoriu care fusese restituit la parchet. Toate actele semnate de acesta au fost anulate.

Judecatorul arata ca in acest dosar consecinta care se impune este aceea a neregularitatii rechizitoriului nr. 47/P/2014 (numarul de dosar al rechizitoriului Mineriadei - n.red.) "atat sub aspectul nelegalitatii urmaririi penale efectuate in cauza dupa redeschiderea urmaririi penale in ceea ce priveste comiterea infractiunii de crime impotriva umanitatii in varianta normativa a uciderii unor persoane [(art.439 alin. (1) lit. a)], cat si in ceea ce priveste descrierea faptelor retinute prin actul de sesizare in sarcina inculpatilor sub acest aspect, indicarea si analiza mijloacelor de proba."

Problemele cu ancheta procurorilor ar merge insa mai departe, in timp, potrivit motivarii Inaltei Curti. Astfel, desi procurorii militari aveau date si probe inca din 1998, despre cei care au coordonat venirea minerilor la Bucuresti si ar fi orchestrat represiunea din Piata Universitatii, persoane "cu functii de comanda (civile si militare) in stat", procurorii au strans probe fara sa-i puna sub acuzare. Concluzia: Li s-a incalcat dreptul la aparare mai multor inculpati.

Judecatorul Constantin Epure precizeaza ca folosirea acestor mijloace de proba care au fost administrate anterior datei de 9 iunie 2005 (in ceea ce-l priveste pe Iliescu Ion), 12 iunie 2006 (Magureanu Virgil) si 28 mai 2007 (Dumitrescu Emil, Dobrinoiu Vasile si Peter Petre) "a afectat, in mod vadit si grav, dreptul la aparare al inculpatilor din prezenta cauza (fosti invinuiti in perioada 9 iunie 2005 - 17 iunie 2009), prin efectuarea de catre procurorii militari a actelor de urmarire penala si, implicit, al administrarii probelor, in conditii de nelegalitate, cauzand apararii o vatamare de o asa amploare care reclama cu necesitate nulitatea actelor procesuale/procedurale si, subsecvent, excluderea probelor astfel obtinute in urmarirea penala efectuata anterior datelor la care s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de Iliescu Ion, Magureanu Virgil, Dumitrescu Emil, Dobrinoiu Vasile si Peter Petre."

Nu in ultimul rand, Inalta Curte a mai atras atentia ca procurorii care au realizat rechizitoriul nu au tinut cont de deciziile judecatoresti definitive emise pe parcursul anilor in legatura cu faptele din 13-14 iunie 1990.

Desi la sfarsitul anilor '90 Inalta Curte a decis definitiv refacerea probelor stranse anterior, atunci cand ancheta a fost reluata din nou dupa decizia CEDO din 2014, probele nu au fost refacute, ci pur si simplu au fost pastrate in dosar si folosite la formularea acuzatiilor.

Dupa cum am spus, motivarea Inaltei Curti are 401 pagini, iar in acest document sunt prezentate toate hibele anchetei.

Poate cel mai elocvent exemplu este cazul fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu.

Judecatorul Epure arata ca procurorii i-au incalcat mai multe drepturi. Asta dupa ce au inceput urmarirea penala in cazul lui pe 9 iunie 2005. In mod oficial, acuzatile ii sunt aduse abia pe 24 mai 2006, dupa un interval de 11 luni si 16 zile de la data inceperii urmaririi penale.

"Judecatorul de Camera Preliminara retine ca, din data de 9 iunie 2005 si pana in data de 24 mai 2006 (un interval de 11 luni si 16 zile), Sectia Parchetelor Militare - cu incalcarea atat a dispozitiilor interne constitutionale si legale, cat si conventionale referitoare la aducerea la cunostinta, de indata, a invinuirii - a procedat la audierea a nu mai putin de 148 de martori [ceea ce reprezinta un procent de 10,29% din martorii propusi prin rechizitoriul nr. 47/P/2017], majoritatea dintre acestia nemaifiind reaudiati dupa cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei," prezinta faptele Inalta Curte.

O alta gafa: Pe 19 ianuarie 2006, la peste o jumatate de an de la inceperea urmaririi penale, Ion Iliescu a fost citat pentru a fi audiat in calitate de martor, desi avea calitatea de invinuit in cauza.

In cazul ordonantei de incepere a urmaririi penale in cazul lui Ion Iliescu, faptele nu au fost descrise deloc, nici macar intr-"o descriere minima".

Potrivit Inaltei Curti, prin maniera de a conduce ancheta penala, procurorul de caz, Dan Voinea, i-a impiedicat, in fapt, pe avocatii invinuitului Iliescu sa participe la efectuarea oricarui act de urmarire penala.

"Cata vreme acestia nu cunosteau faptele de care era acuzat clientul lor, este mai mult decat evident ca nu puteau pregati apararea si nici nu puteau solicita participarea la efectuarea oricarui act de urmarire penala pana la data la care procurorul de caz urma a da curs celor mentionate in procesul-verbal, respectiv ca rezolutia susamintita sa fie completata si cu faptele imputate celui cercetat."

"In aceste conditii, judecatorul de camera preliminara retine ca, de la data inceperii urmaririi penale, cu incalcarea in mod grav si iremediabil a dreptului la aparare in componentele prevazute de art. 6 parag. 3 lit. a), b) si d) din Conventie, prin intermediul mijloacelor de proba au fost administrate probe in cauza, desi invinuitul Iliescu Ion nu a cunoscut baza factuala a acuzatiei (cauza) pentru a i se asigura posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii si fara posibilitatea pentru avocatul/avocatii ales/alesi de a putea solicita participarea la efectuarea actelor de urmarire penala si de a formula cereri si depune memorii in directa legatura cu acuzatiile ce fusesera formulate impotriva sa."

Situatia aceasta este similara si in cazul altor inculpati din dosar:
- Virgil Magureanu, fost sef al SRI;
- Amiralul (r) Emil "Cico" Dumitrescu, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne;
- Generalul (r) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne;
- Colonelul (r) Peter Petre, fost comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele, apartinand Ministerului de Interne.

La finalul motivarii, Inalta Curte arata si ce cale trebuia sa urmeze procurorii militari in aceasta ancheta: sa constate nulitatea rezolutiilor de incepere a urmaririi penale intocmite in cauza anterior rezolutiei nr.175/P/2008 din 19 iunie 2009 si, in conditiile prevazute de actualul Cod de Procedura Penala, sa dispuna din nou inceperea urmaririi penale, sa fie refacute toate actele de urmarire penala si sa administreze probele, toate acestea cu respectarea dreptului la aparare.